19
3
povești;
● cunoaşte autori vestiţi – creatori ai poveştilor;
● citeşte expresiv, logic, evidenţiind practic
elementele citirii expresive;
● comentează un episod;
● găseşte hiperbola, personificarea în text;
● răspunde la întrebări asupra textului;
● caracterizează personajele în mod direct și în
mod indirect;
● caracterizează paralel personajele;
● alcătuiește planul dezvoltat de idei al unei
povești din propoziții enunțiative scurte sau din
întrebări;
Competențe generale
● desenează drumul făcut de eroii poveștilor;
● propune un final uman al poveștii lui Ion
Creangă;
● propune un set de reguli pentru un mod de viață
sănătos al familiei moșului și a babei;
● apreciază faptele personajelor și situațiile de
viață în care au nimerit personajele;
● face ilustrații la temă;
● înțelege rolul lecturii pentru dezvoltarea
personală;
Compoziții școlare. Caracterizarea paralelă în
mod indirect a personajelor unei povești.
moral-etice.
Teoria literaturii. Povestea cultă.
Deosebirea dintre povestea cultă și cea
populară.Nara-țiunea.
ION CREANGĂ
“Fata babei şi fata moşneagului”
Textul
narativ.
Autor.
Narator.
Personaj.
Particularităţi specifice naţionale ale
poveştii (obiecte de uz casnic, tradiţii şi
sărbători, proverbe şi expresii populare).
Teoria literaturii. Personajul literar.
Caracterizarea
personajului
literar.
Personificarea.
Lectură individuală. M. Eminescu.
“Crăiasa lumii”; “Călin Nebunul”; I.
Creangă. “Povestea porcului”.
Paralelism literar. R. Lungu. “Casa
cu poveşti”; Iul. Haşdeu. “ Prinţesa
Fluture”.
Analogii în artă. Muzică. S.
Prokofiev. “Cenuşăreasa”; Z. Tcaci.
Operele muzicale “Capra cu trei iezi”
(după povestea lui I. Creangă); “Andrieş”
(după basmul lui
Em. Bucov).
6
LITERATURA SECOLULUI XIX
2
Competențe specifice
●
cunoaşte scurte date biografice despre
poet; operele lui;
●sesizează valorile estetice ale operei emines-
ciene;
●descoperă în text epitete;
● descrie oral pădurea;
●citeşte şi recită expresiv poezia;
●identifică ideile principale după citirea globală a
unui text;
● analizează elementele de compoziție a poeziei;
● argumentează răspunsurile la întrebări.
Competențe generale
● alcătuiește o prezentare cu utilizarea
calculatorului la tema: «Pădurea în orice anotimp
al anului»;
●memorizează poezia;
Mihai
EMINESCU
“Freamăt de codru”
Textul în versuri.Versificația.Versul și
strofa. Rima. Figuri de stil. Modul de
expunere. Descrierea în versuri.
Exprimarea afinității spirituale a eroului
liric cu natura, a nostalgiei după anii
copilăriei.
Teoria literaturii. Descrierea în versuri.
Imaginea artistică. Epitetul.
Lectură individuală. V. Eminescu „O,
rămîi”, „Fiind băiet păduri cutreieram”.
20
● participă la proiectul ecologic cu genericul:
Ocrotiți pădurea!
2
Competențe specifice
● cunoaşte scurte date biografice despre
autor; denumirea operelor
;
● identifică mijloacele poetice prin care sînt
create tablourile toamnei, iernii;
●foloseşte elemente de descriere în comunicarea
orală şi scrisă;
●citeşte expresiv pastelurile;
●determină funcţia mijloacelor artistice.
Competențe generale
● face o relatare despre activitatea oamenilor,
copiilor în diferite anotimpuri;
● realizează o reclamă turistică cu imagini ale
locurilor natale și argumente în favoarea vizitării
acestor locuri;
● folosește elemente de descriere în comunicarea
orală și scrisă;
● memorizează și recită un
pastel la alegere;
Compoziție școlară . Descrierea unui peisaj.
Vasile
ALECSANDRI
“Pasteluri” (o operă la alegere)
“Sfîrşit de toamnă”
Tabloul poetic al toamnei. Funcţia
epitetelor. Efectul poetic.
“Iarna”
Pastelul – “o simfonie în alb”.
Mijloacele poetice prin care e creat în
poezie tabloul iernii.
Aprofundarea cunoştinţelor asupra
citirii expresive.
Teoria
literaturii.
Pastelul.
Descrierea în versuri. Comparația.
Lectură individuală. V. Alecsandri.
“Dimineața”, “Concertul în luncă”
,
“Oaspeţii primăverii”.
Paralelism literar.
N. Josu. “ Vine
iarna”; S. Vangheli. “Hora albă”.
Analogii în artă. Arta plastică. A.
Novikov. Tablourile “Peisajul copilăriei
mele”; “Primăvara”; ”Recolta” de E.
Rotaru.
Muzică.
P. Ceaikovskii. “Anotimpurile”.
2
Competențe specifice
● cunoaşte scurte date biografice despre
autor, operele sale;
●distinge subiectul şi personajele fragmentului;
●identifică noţiunile generale despre comic în
opera literară;
●caracterizează personajele centrale;
●determină rolul situaţiilor comice;
● evidenţiază caracteristici ale stilului oral;
●citeşte expresiv;
●construieşte planul simplu al operei.
Competențe generale
●
înscenează un
joc de rol – Nică la iarmaroc –
redarea trăirilor emotive ale eroului;
●
comentează rolul expresiilor populare în text ;
●
desenează o imagine artistică din text;
● a
sociază o melodie unor episoade din text;
●
apreciază faptele personajelor în text și face
Ion
CREANGĂ
“ Pupăza din tei”
Subiectul
şi
personajele.
Rolul
situaţiilor comice în redarea universului
intim al personajului principal. Carac-
teristici ale stilului oral.
Citirea expresivă a dialogurilor.
Teoria literaturii. Comicul.Umorul.
Lectură
individuală.
I.
Creangă.
“Amintiri din copilărie” (cap.I).
Paralelism literar. S. Vangheli.
“Bunelul”.
Analogii în artă. Arta plastică.
A. Novikov. “Amintiri despre mama”;
M. Grecu. “Copilăria”.
Muzică. Z. Tcaci. Cantata “Oraşul,
copiii, soarele”.