Програма для загальноосвітніх навчальних закладів

 

15 

formarea  competențelor  generale.  În  programa  de  studiu  aceste  aspecte  sînt  realizate  prin 

competențe specifice (la obiect) pentru formarea competențelor-cheie (generale)  

Linia    valorilor  literare  se  realizează  în  programă    prin    selecţia  operelor  artistice  de 

diferite genuri  şi specii care reprezintă epocile istorice şi literare cele mai importante și vizează 

dezvoltarea dimensiunii afective a personalității elevului prin descoperirea și înțelegerea rolului 

contextului  istoric  și  cultural,  național  și  universal,  contribuind  astfel  la  educarea  morală, 

culturală şi estetică a elevilor. 

Linia ştiinţei literare concretizează componența şi structura cursului cu scopul ca elevii să 

înţeleagă    conţinutul  moral,  spiritual,  estetic  al  artei  cuvîntului,  formîndu-le  o  vedere    de 

ansamblu a dezvoltării literaturi naţionale şi universale. 

Linia  culturologică  asigură    formarea  reprezentărilor  culturale  ale    elevilor  prin 

schimbările  ce  au  loc  în  literatură  şi  aprecierea  fenomenelor  artistice  ca  parte  componentă  a 

culturii  spirituale,  asigură  reproducerea  valorilor  naționale  reprezentative  concomitent  cu 

deschiderea    spre    valorile  europene  și  universale.  Operele  din  programă  sînt  examinate  în 

context mai larg cu alte forme de artă – muzică, cinematografie, artă plastică etc. 

Linia  comparativă  oferă  posibilităţi  de    realizare      atît  a  legăturilor  interliterare  cît  şi 

lărgeşte  orizontul  elevului  ca  cititor,  îi  formează  competenţe  comparative.  Elevul  poate  să 

compare  faptele  şi  comportamentul  eroilor,  modul  de  desfăşurare  al  evenimentelor  şi 

circumstanţelor  unei  acţiuni  dintr-o  operă  moldovenească    cu  felul    de  evaluare  al  subiectelor 

asemănătoare din operele de diferite genuri şi specii din literatura universală şi viceversa. 

Studierea literaturii în şcoală are  următoarele obiective de referință:  

●educarea interesului față de o lectură activă şi conştientă; 



 

altoirea în sufletul tinerei generaţii a dragostei faţă de literatură ca artă a cuvîntului, faţă 

de valorile  literaturii naţionale; 



 

interpretarea literaturii moldoveneşti în contextul altor literaturi; 

         ●  intensificarea  rolului  literaturii  moldoveneşti  ca  un  aspect  important  al  formării 

conştiinţei naţionale, a confirmării demnităţii umane; 

●studierea noțiunilor și datelor despre istoria şi teoria literaturii; 



 

formarea deprinderilor de analiză a operelor artistice în corespundere cu stilul autorului, 

cu epoca prezentată în operă, cu poziţia cititorului. 

 

S

TRUCTURA PROGRAMEI

 

P

RINCIPIILE ORGANIZĂRII PROCESULUI INSTRUCTIV

-

EDUCATIV

 

 

Studierea  literaturi  (moldovenești  și  universale)  în  clasele  5–9  are  ca  scop  dezvoltarea 

interesului elevilor faţă de citirea operelor literare, a dragostei   faţă de literatură, îmbogăţirea şi 

aprofundarea cunoştinţelor, impresiilor lor ca cititori, acumularea, pe baza operelor citite, a unei 

anumite experienţe de viaţă, conform căreia se formează principiile lor morale şi gustul estetic. 

O  condiţie  obligatorie  pentru  studierea  cu  succes  a  literaturii  la  această  etapă  o  constituie  

dezvoltarea deprinderilor de citire conştientă, expresivă, cunoaşterea noţiunilor teoretico-literare, 

care sînt necesare pentru analiza unei opere. 

Dezvoltarea  literară  a  elevilor  în  clasele  5–8  are  drept  sarcină  principală  extinderea  şi 

aprofundarea  percepţiei  artistice,  iniţierea  elevilor  cu  instrumentul  principal  (cunoştinţe, 

priceperi,  deprinderi)  de  analiză,  apreciere  şi  interpretare  a  unor  opere  literare  şi  folclorice  cu 

structuri  artistice  relativ  simple,  de  diferite  genuri  şi  specii.  Pe  baza  lor  elevii  vor  însuşi  un 

---

 

16 

anumit  număr  de  mijloace  verbal-expresive,  care  vor  pune  începutul  cunoaşterii  literaturii  sub 

formă de expresie artistică a lumii. 

În clasa a 9-a elevii fac cunoştinţă cu literatura naţională la începuturi, cu istoriografia, cu 

viaţa şi activitatea literară a cronicarilor consacrați. 

La întocmirea programelor s-a luat în consideraţie: 



 

particularităţile de vîrstă şi cele psihologice ale elevilor; 



 

posibilităţile elevilor de a sesiza operele artistice; 



 

principiile  instruirii și educației  în şcoala contemporană; 



 

diversele niveluri ale învăţămîntului general, ale pregătirii umanitare a elevilor. 

Studierea  operelor  artistice  vizează  nu  numai  un  scop  cognitiv,  dar  rezolvă  şi  sarcini 

educative: îl ajută pe elev să pătrundă în esenţa literaturii moldoveneşti, trezindu-i interesul faţă 

de ea şi familiarizîndu-l cu literatura altor popoare; îi permite însuşirea limbii artistice. 

Programa  prevede  cunoaşterea  temei  operei  şi  a  conţinutului  de  idei  al  ei.  Studierea  se 

bazează pe însuşirea treptată a unor noţiuni teoretico-literare, memorizarea unor texte. 

Programa recomandă ca nivelul şi gradul de  studiere  a  operelor artistice să fie diferite. În 

cazul operelor literare de volum redus , de regulă, se va face analiza contextuală a întregii opere, 

analiza profundă a unor moment  importante  sau a unor capitole, episoade, scene. 

Operele literare voluminoase se vor analiza după textele propuse de manuale, crestomaţii. 

La analiza acestor opere se va respecta principiul continuităţii – de la general la particular. 

Elevii  trebuie  să  cugete  asupra  celor  citite,  să-şi  exprime  părerile  proprii  în  legătură  cu  

opera literară. Profesorul  va avea  grijă să nu să  se înlocuiască comentarea literară cu o simplă 

expunere a operei. 

Instruirea şi educaţia  literară a elevilor se realizează şi prin lectura individuală, care se va 

afla  permanent  în  atenţia  profesorului.  Fără  citirea  individuală  nu  e  posibilă  rezolvarea  în 

întregime a scopurilor instructiv-educative. 

Alegerea temelor, operelor pentru orele de lectură individuală, indicate de programă, este 

liberă (la sugestia profesorului). 

Programa are în  rezervă ore speciale pentru comunicarea orală şi scrisă a elevilor. Fiecare 

lecţie  contribuie  la  dezvoltarea  exprimării  orale  şi  scrise.  Orele  scrise,  ce  se  referă  la  acest 

compartiment, sînt obligatorii. 

Pentru  a  înlesni  munca  cotidiană  a  profesorilor  au  fost  introduse  rubricile  „Paralelism 

literar” şi „ Analogii în artă”. 

Informaţiile  pe  care  le  conţin  rubricile    numite  permit  lărgirea  orizontului  de  cunoaştere, 

îmbogăţirea  şi  aprofundarea  cunoştinţelor  asupra  uneia  sau  altei  teme  ori  creaţii  literare,      de 

asemenea vor contribui la realizarea liniei comparative şi a relaţiilor interdisciplinare. 

În programeă este dată repartizarea orientativă a orelor. Profesorilor le este permis să facă 

unele corecţiuni  privind repartizarea  orelor la o temă sau alta, aceasta  le va da posibilitate să 

lucreze în mod creator, realizînd sarcinile studierii literaturii în şcoală. 

Orele  disponibile,  rezervate  pentru  fiecare  clasă,  pot  fi  utilizate  la  realizarea  atestărilor 

tematice, lucrărilor de control sau la studierea operelor. 

Activitatea  profesorului  trebuie  să  se  întemeieze  pe  principiul  colaborării  creatoare  cu 

elevii, odată cu creşterea succesivă a independenţei lor de la clasă la clasă. Lecţiile de literatură 

urmează să fie combinate cu lucrul în afară de clasă şi orele facultative la obiect. 

O  astfel  de  orientare  a  programelor  prevede  o  colaborare  creatoare,  un  dialog  al 

profesorului  şi  elevului  cu opera  artistică, care  permite elevilor să sesizeze, să interpreteze de 

sine stătător unele fenomene ale artei. 

---