Програма для загальноосвітніх навчальних закладів

 

27 

 

 

 

 

 

 

 

 

2 

moldovenesc; 

●înţelege şi  întrebuinţează noţiunile de teorie 

literară; 

●determină felurile rimei. 

 

 

Competențe generale 

 

● sesizează legătura prezentului cu trecutul 

istoric; 

● exprimă atitudinea personală față de rolul 

personalității istorice; 

● face o prezentare a lăcașurilor sfinte înălțate 

de Ștefan cel Mare; 

●manifestă  interes față de lectură și de 

cunoașterea valorilor naționale. 

 

exprimare  a  atitudinii  scriitorului  faţă  de 

personalitatea istorică. 

Teoria literaturii. Portretul literar. 

Lectură  individuală.  I.  Neculce  “O 

samă de cuvinte” 

Analogii  în  artă.  Muzică.  Ş.  Neaga, 

cantata “Ştefan cel Mare”. 

 

Vasile  

ALECSANDRI  

 

“Dragoş” 

Interpretarea poetică a legendei de către 

scriitor  în  scopul  de  a  trezi  dragostea  faţă 

de istoria poporului moldovenesc. 

Teoria literaturii.Rima (felurile rimei). 

Lectură individuală.  G.Ureche. 

“Letopisețul Țării Moldovei”. (Fragment – 

Legenda Moldovei). D. Cantemir.              

“ Descrierea Moldovei”. 

 

 

2 

 

Competențe specifice 

 

●cunoaşte scurte date biografice despre autor, 

denumirile cîtorva fabule; 

●caracterizează 

personajele; 

analizează 

fabulele  şi  determină  modalităţile  de 

exprimare a atitudinii scriitorului faţă de eroii 

fabulei; 

● sesizează ideea şi morala fabulei; 

● înţelege ce este fabula şi alegoria; 

●își  expune  părerea  despre  zugrăvirea 

alegorică a eroilor, a faptelor lor. 

 

Competențe generale 

 

● 

îşi  expune  părerea  despre  zugrăvirea 

alegorică a eroilor, a faptelor lor; 

●recită o fabulă; 

● 

transformă  vorbirea  dialogată  în  vorbire 

monologată; 

● 

discută despre virtuți  și vicii ale oamenilor; 

● 

alcătuiește fabule la diferite subiecte. 

 

 

Alexandru 

 DONICI  

 

”Doi cîini” 

 Structura fabulei. Personajele fabulei. 

Critica metehnelor omeneşti. Modalităţi 

de exprimare a atitudinii scriitorului faţă de 

personajele  fabulei  (ironia,

 

sarcasmul, 

întrebările etorice, aluzia). Morala. 

Teoria  literaturii.  Fabula.  Alegoria. 

Dialogul.  

Lectură individuală. A. Donici. “Lupul 

nazîr”. 

Paralelism literar.  I. Krîlov.  “Fabule”; 

T. Arghezi. “Tîlharul pedepsit”; Esop. “Cei 

doi cîini”; I. Glibov. “Ştiuca”. 

Analogii  în  artă.  Arta  plastică.  A. 

Donici. “Fabule”, ilustrate de I. Bogdesco.

  

 

2 

Competențe specifice 

●cunoaşte  scurte  date  biografice  despre 

scriitor;  activitatea  lui  literară;  conţinutul 

fragmentului,  eroii;  noţiuni  de  ironie,  umor, 

arhaisme;  

●determină tema; ideea;  

●caracterizează eroii; 

●citeşte expresiv şi povesteşte conţinutul;  

Ion   

CREANGĂ 

 

“Amintiri din copilărie”(cap. I) 

Tablouri  emoţionante  din  copilăria 

naratorului. 

Sentimentul 

dominant 

– 

dragostea eroului narator faţă de oamenii şi 

locurile  copilăriei  sale.  Rolul  ironiei  în 

---

 

28 

●construieşte  planul  simplu  al  fragmentului 

din  “Amintiri… ”; 

 

Competențe generale 

 

● 

argumentează  rolul  ironiei,  umorului  în 

redarea tablourilor din copilăria naratorului; 

 

● 

îşi  exprimă  atitudinea  faţă  de  acţiunile 

eroului principal; 

● 

selectează  elementele  de  lexic  (dialecte)  și 

le asociază cu lexicul local; 

.Joc de rol 

● 

discută  despre  rolul  școlii  în  educația 

copilului; 

● 

Compoziție școlară. Eseu nestructurat Satul 

meu de baștină. 

 

respingerea    metodelor  negative  de 

instruire şi

 

educaţie în şcoala veche. 

Teoria literaturii. Comicul de situații. 

Umorul. Ironia. Arhaismele. 

Lectură  individuală.  I.  Creangă. 

“Amintiri din copilărie”  (cap. II). 

Paralelism  literar.  I.  Teodoreanu. 

“Prăva-le-Baba”;  P.  Mirnîi.  “Gerilă”;  A. 

Lupan. “Plecarea”. 

Analogii în artă. Arta plastică.  

I. Bogdesco, ilustrarea “Operelor alese” 

ale lui I. Creangă. 

 

 

 

 

2 

 

Competențe specifice 

 

● cunoaşte scurte date biografice despre autor, 

operele lui;  

●identifică  funcţia  dialogului,  a  compoziţiei, 

a  versificaţiei  la  redarea

 

gîndurilor  poetice;

 

originea  folclorică  a  motivului  de  bază  al 

operei;  

●

 

determină tema, ideea.  

 

Competențe generale 

 

●  îşi  argumentează  părerea:  natura  trebuie 

ocrotită în numele vieţii pe pămînt; 

● citeşte şi recită poezia. 

 

 

Mihai   

EMINESCU 

 

“Revedere” 

Funcţia  dialogului  şi  a  diminutivelor,  a 

compoziţiei  şi  a  versificaţiei  poeziei. 

Originea  folclorică  a

 

motivului de bază

 

al 

operei.  Ideea  poeziei.  Raportul:  timp-

natură în viziunea poetului. 

Aprofundarea  deprinderilor  de  citire 

expresivă. 

Teoria  literaturii.  Piciorul  metric  

bisilabic. 

Lectură individuală. M. Eminescu. “Ce te 

legeni, codrule”, “Codrule, măria ta”. 

Paralelism literar. G. Coşbuc. 

“Vestitorii primăverii”; G.Topîrceanu. 

“Rapsodii de toamnă”. 

Analogii în artă. Arta plastică.  

E. Romanescu. “Primăvara”.

 

16 

 

DIN LITERATURA  SEC. XX 

 

 

2 

 

Competențe specifice 

 

●  cunoaşte    scurte  date  biografice  despre 

autor, operele lui;  

● înţelege semnificaţia titlului povestirii; 

● sesizează conţinutul prozei; 

● povesteşte conţinutul textului. 

 

Competențe generale 

 

●

 

concretizează  modalitatea  de  redare  a 

 

Literatura plaiului natal 

 

Alexei  

MARINAT 

 

“Sărituri fără prăjină” 

Comicul  de  limbaj,  de

 

situaţie.  Critica 

aspectelor de viaţă ale satului.  

Teoria literaturii. Proza umoristică.  

Lectură individuală. A. Marinat. “Drob 

de sare”, Pavel Boțu   «Glasuri». 

---