Revista presei

Teme similare

Colaborare CJ – Guvern – comuna Ion Creangă pentru a salva podul

Situaţia podului de la Ion Creangă nu s-a rezolvat nici la cinci ani de la primele demersuri. Procedurile trebuie reluate de la capăt de autorităţile judeţene. La cinci ani de la primele demersuri pentru reglementarea aspectului juridic în ceea ce priveşte podul şi zona arondată podului de la Ion Creangă, lucrurile s-au întors la 360 de grade. Adică exact acolo unde se aflau în 2008. “După inundaţiile din vara lui 2008, am iniţiat demersuri împreună cu deputatul de atunci al colegiului nostru, domnul Marius Neculai. Este nevoie de un schimb de terenuri între Direcţia Silvică şi Consiliul Judeţean pentru ca în zonă să se facă lucrări de consolidare”, a spus Petrică Prichici, primarul comunei Ion Creangă. La acel moment, existau două posibilităţi prin care se putea realiza schimbul de terenuri: o lege specială sau o hotărâre de Guvern. În prima situaţie, iniţiativa trebuia să aparţină unui parlamentar, în al doilea caz, proiectul de hotărâre de Guvern trebuia pornit de la Consiliul Judeţean (CJ) Neamţ, fiindcă podul de la Ion Creangă aparţine CJ.  Deputatul Marius Neculai a iniţiat proiectul legislativ şi s-a ocupat ca proiectul să devină lege. Însă, în luna martie 2012, preşedintele Traian Băsescu nu a promulgat legea şi a cerut reexaminarea acesteia, motivând că scoaterea din fondul forestier naţional a unor terenuri aflate în proprietatea publică a statului şi transmiterea acestora din administrarea Direcţiei Silvice Neamţ în administrarea CJ Neamţ ar fi oportună numai cu condiţia compensării cu alte terenuri echivalente, respectîndu-se prevederile legale în vigoare. Legea nepromulgată şi-a reluat cursul procedural, dar miercuri, 27 noiembrie, a primit aviz nefavorabil de la Guvernul României. Ceea ce înseamnă că nu mai putem vorbi de legea “privind scoaterea din fondul forestier naţional a unor terenuri aflate în proprietate publică a statului şi transmiterea acestora din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva, Direcţia Silvică Neamţ, în administrarea Consiliului Judeţean Neamţ, în vederea realizării obiectivului de investiţii «Protecţie şi consolidare infrastructură, calibrare albie şi apărări pe maluri pod b.a. pe DJ 207C peste Siret km 6 plus 075, comuna Ion Creangă, judeţul Neamţ»”. În schimb, autorităţile judeţene trebuie să întocmească un proiect de hotărâre de Guvern. “Eu spun demult că trebuia hotărâre de Guvern, şi nu lege. Dar, ce-a fost a fost. Săptămâna viitoare, împreună cu reprezentanţii Prefecturii Neamţ şi ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, vom realiza proiectul de hotărâre, pe care îl vom transmite Guvernului României. Sper ca iarna aceasta să avem şi hotărârea aprobată”, a declarat Culiţă Tărâţă, preşedintele CJ Neamţ. Primarul comunei Ion Creangă consideră că principala vină aparţine Ocolului Silvic, care a plantat în albia minoră a râului Siret, iar apa a fost împinsă spre malul stâng. “Acum sunt diguri făcute la Roman, Tămăşeni, Doljeşti şi, în caz de inundaţii, Siretul va veni cu viteză şi va afecta satele Ion Creangă şi Recea, iar reconstruirea zonei ar costa mult mai mult decât lucrările de consilidare. Cea mai urgentă lucrare este consolidarea malului, pentru a face faţă în caz de nevoie”, a precizat primarul Prichici.

Suprafaţa de teren de 16 hectare pe care CJ Neamţ trebuie să o defrişeze conţine vegetaţie care împiedică scurgerea optimă a apei în zona podului de la Ion Creangă. Din această cauză, Siretul a provocat, în timp, numeroase distrugeri în satele situate de-a lungul rîului şi a afectat podul rutier care face legătura între satul Cotu Vameş şi localităţile de pe celălalt mal, cum ar fi Ion Creangă, Recea, Valea Ursului sau Oniceni. Consiliul Judeţean a alocat de mai multe ori sume considerabile pentru reparaţii la pod, dar lucrările s-au dovedit ineficiente. Soluţia defrişării şi a îndiguirii malului a fost aprobată ca fiind cea mai bună, în condiţiile în care proiectul prevedea şi o împădurire, ca o protecţie suplimentară a localităţilor situate pe malul stîng al Siretului. /Ziarul de Roman,

http://www.ziarulderoman.ro/54200/colaborare-cj-guvern-comuna-ion-creanga-pentru-a-salva-podul/

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ

Teme similare

Din fonduri europene: Nişte ecologişti din Sibiu învârt 1,5 milioane de euro să revizuiască un plan inexistent

Asociaţia Ecologistă „Cindrelul” din Sibiu derulează un proiect aberant în Parcul Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina cu fonduri europene de 6.887.050 lei. Ecologiştii din Sibiu vor să revizuiască planul de management al Parcului, deşi planul nu există. Şi tot fără precedent, Ministerul Mediului a desemnat autoritatea statului care supraveghează derularea proiectului în funcţie de adresa la care are sediul social ONG-ul. Administraţia Parcului e pe post de spectator în toată povestea. Parcul Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina este o arie protejată în Munţii Orăştiei acolo unde se află şi capitala regatului dac, Sarmizegetusa Regia, monument de patrimoniu UNESCO. Administraţia Parcului a elaborat un plan de management integrat şi documentele se află la Guvernul României în faza de avizare. Planul nu fost adoptat încă prin Hotărâre de Guvern şi totuşi revizuirea lui este finanţată cu bani de la comunitatea europeană graţie unui ordin al ministrului Rovana Plumb.

Jocurile s-au făcut la Bucureşti

Iniţial Asociaţia Ecologică Cindrelul din Sibiu a depus proiectul de revizuire, cum era firesc fiind vorba de Regiunea V Vest, la autoritatea de Mediu din Timişoara. Timp de un an, proiectul a rămas în aşteptare pentru că Guvernul nu aprobase planul de management al Parcului, deci lipsea obiectul revizuirii propuse de ecologiştii din Sibiu. În 22 februarie 2013, Ministerul Mediului, prin Autoritatea de Managemnt, preia iniţiativa şi dă undă verde proiectului. Mai mult, sumele care se învârt în acest proiect sunt umflate de vreo cinci ori faţă de preţurile care se practică pe piaţă.

A rămas o „poezie” scumpă (peste 1,5 milioane de euro)

Proiectul de revizuire presupune cartarea şi inventarierea tuturor vietăţilor din Parcul Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina contra sumei de 6.887.050 lei, din fonduri europene de Mediu, Axa 4. Iniţial proiectul trebuia elaborat şi implementat după aprobarea planului de management de „Cindrelul” în parteneriat cu administraţia Parcului şi ar fi trebuit să finanţeze şi construirea un centru de vizitare precum şi achiziţionarea de maşini pentru rangerii Parcului care la ora asta au doar un autovehicul „Dacia papuc”. Ecologiştii de la „Cindrelul” Sibiu au eliminat administraţia Parcului din proiect şi toate investiţiile în dotări, păstrând doar „poezia” cu cartarea vieţuitoarelor.

Declaraţii contradictorii

„Colegii de la Administraţie (a Parcului) au fost de acord cu depunerea acestei cereri de finanţare şi în planul de management care este la Ministerul Mediului una din măsurile propuse este chiar cartarea şi inventarierea de detaliu a biodiversităţii din Parc”, susţine Bogdan Popa, manager de proiect la Asociaţia Ecologică „Cindrelul”.  De partea cealaltă, Lucian Stratulat, director la Administraţia Parcului susţine că actuala variantă a proiectului nu a primit girul său. „Sunt încălcate două condiţii care mi-au fost impuse de consiliul de administraţie al Regiei Naţionale a Pădurilor: 1 – contractul de parteneriat dintre Administraţie şi ONG să conţină clauze prin care noi să participăm la elaborare şi implementarea proiectului şi o a doua condiţie este aceea că dacă vrei să revizuieşti ceva, acel ceva trebuie să existe. Or, Planul de management nu este aprobat de Guvern”, susţine directorul Stratulat.

Organe de control cu dedicaţie

Contrar uzanţelor, Organismul Intermediar Sibiu din subordinea Ministerului Mediului a fost desemnat să se ocupe de controlul acestui proiect, deşi competenţele erau a celor de la Timişoara. Este pentru prima dată, din câte am reuşit să aflăm noi, când Ministerul Mediului a desemnat autoritatea de supraveghere a unui proiect în funcţie de adresa la care îşi are sediul social ONG-ul. Afacerea cu fonduri europene devine şi mai dubioasă dacă luăm în calcul faptul că autoritatea de Mediu Timişoara a refuzat să dea undă verde proiectului. / Ziarul Hunedoreanului, HD,

http://zhd.ro/din-fonduri-europene-niste-ecologisti-din-sibiu-invart-15-milioane-de-euro-sa-revizuiasca-un-plan-inexistent/