Revista presei

Dorință împlinită după un secol: podul de peste Mureş, între Pecica şi Sânpetru German, a fost inaugurat

Podul peste Mureş între Pecica şi Sânpetru German, care face legătura dintre localităţile de pe cele două maluri ale râului, dar a cărui importanţă depăşeşte gra­ni­ţele ţării a fost inaugurat ieri. Construcţia podului, o dorinţă veche de zeci de ani a localnicilor din întreaga zonă este una dintre cele mai mari investiţii susţinute de Consiliul Judeţean Arad, alături de moderni­zarea drumurilor care continuă de la pod. Podul care leagă Banatul de Crişana a fost inaugurat ieri, în prezenţa a sute de participanţi, autorităţi judeţene, locale şi localnici ai zonei. Prin construirea acestuia, distanţa dintre Pecica şi Sânpetru German s-a scurtat cu 38,45 kilometri, fiind de doar 8,45 kilometri, faţă de parcursul ocolitor Pecica – Arad – Felnac – Sânpetru German, în lungime de 46 de kilo­­- metri. „Am avut bucuria de a inaugura una dintre cele mai mari investiţii ale CJA de după Revoluţie. Este pentru prima dată în 100 de ani când se construieşte un pod peste râul Mureş, din fonduri locale! Este o realizare cu care mă mândresc şi care vine să completeze seria promisiunilor pe care le-am făcut către arădeni când am fost ales preşedinte de Consiliu Judeţean pentru prima dată. Dacă în perioada în care am fost senator am reuşit să atragem fonduri pentru podul de la Săvârşin şi pentru finalizarea punţii pietonale de la Conop, în mandatele mele de preşedinte al Consiliului Judeţean s-au construit podurile de la Bocsig şi, acum, de la Pecica, poduri care vin să întregească şi să «lege» judeţul peste cele două importante râuri: Mureş şi Criş. Contractul pentru execuţia podului a fost semnat în luna februarie 2011 şi, la nici doi ani am reuşit să finalizăm această investiţie, care înseamnă dezvoltare pentru întreaga zonă. Nu vorbim doar de legătura cu Pecica şi Sânpetru German, ci de legătura cu toate localităţile din Euroregiunea DKMT – Dunăre-Criş-Mureş-Tisa“, a susţinut Nicolae Ioţcu, preşedintele Consiliului Judeţean Arad. Lungimea podului de peste Mureş este de 616 metri, investiţia totală ridicându-se la o valoare de 28.953.715 de lei, bani alocaţi de CJA. „Podul are o lungime de 616 metri, nouă deschideri a 40 de metri. Este structură din beton armat şi are o lăţime de 13,85 metri“, Gheor­ghe Maxinan, administratorul firmei Teh­nodomus, constructorul podului.

Rampă de dezvoltare pentru zonă

Noul pod face legătura directă între Pecica şi localităţile de pe malul stâng al Mureşului: Zădăreni, Felnac, Sânpetru German, Secusigiu, Satu Mare şi în conti­nuare, spre localităţile din judeţul Timiş: Periam, Sânnicolaul Mare, Igriş, Cenad,  res­pectiv cu localităţile din aval pe malul drept al Mureşului: Semlac, Şeitin, Nădlac – pe DJ 709D. Importanţa strategică a acestui pod depăşeşte, graniţele ţării, fiind de referinţă în întreaga regiune, inclusiv în legăturile cu Ungaria şi Serbia, pentru dezvoltarea Regiunii Dunăre-Criş-Mureş-Tisa (DKMT). „Economia din această zonă, potenţialul economic mai exact, a reprezentat un factor determinant. Peste 45.000 de locuitori vor avea acces facil spre zonele industriale din Pecica şi Arad. Şi, de asemenea, reversul poate fi contabilizat. Preconizez că noi investitori vor veni în zona Secusigiu-Felnac, avizaţi de faptul că ar putea avea forţă de muncă inclusiv din zonele deja industrializate, cum ar fi Pecica sau Arad. Investiţia în podul rutier peste râul Mureş, pe DJ 709 E, este deosebit de importantă şi necesară pentru locuitorii de pe cele două maluri ale Mureşului, asigurând confort şi siguranţă în trafic. Nu trebuie neglijat nici argumentul enunţat anterior, faptul că prin scurtarea timpului de transport dintre localităţi, ce­re­- rea şi oferta de locuri de muncă devin mai atractive, contribuind la creşterea nivelului de trai”, a mai spus Nicolae Ioţcu. Lucrarea face parte din strategia de dezvoltare pe care, conducerea CJA a elaborat-o în vederea dezvoltării zonei de sud a judeţului, aici fiind incluse şi o serie de alte proiecte, dintre care cel mai important este podul peste râul Mureş, pod care face legătura între Pecica şi Sânpetru German, comuna Secusigiu. „Pentru comuna Secusigiu, podul de peste Mureş în­seamnă dezvoltare, având în ve­dere că, noi am fost într-un con de umbră până acum, în care interesele economice nu au prea existat. Am aşteptat peste 100 de ani pentru a ni se îndeplini acest vis“,a spus primarul comunei Secusigiu, Ilie Cheşa.

CJA modernizează drumurile de legătură

Podul continuă cu construcţia celor două tronsoane de drum, primul, de la rampă, la Sânpetru German, pe DJ 709 E şi cel de-al doilea, de la rampă, la Pecica, investiţii susţinute din bugetul Consiliului Judeţean Arad. De asemenea, în perioada de folosinţă a podului, estimată la 120 de ani – tot atâta cât au aşteptat localnicii ca acesta să fie construit – impactul asupra mediului va fi benefic, întrucât emisiile de noxe şi praf vor fi reduse. Timpul de traversare a Mureşului se estimează să fie realizat în doar 35 de secunde, faţă de 30 de minute cât era până în acest moment, prin clasica veche metodă, cu bacul. „În acest moment, drumul de legătură în spre localitatea Sânpetru, pe malul sudic al Mureşului este realizat în proporţie de 85 la sută iar lucrările se vor încheia foarte repede. Drumul care va lega acest pod de DN 7, creând o adevărată Centură a Oraşului Pecica este în momentul de faţă în procedură de achiziţie. În această lună se va fina­liza achiziţia, iar în primăvară lucrările vor începe. Am convingerea că, în maxim patru luni de zile drumul va fi finalizat. Fondurile pentru drumul din Sudul Mureşului au fost alocate în totalitate de Consiliul Judeţean, aşa cum şi fondurile pentru Centura Oraşului Pecica vor fi tot din bugetul CJA. Pe malul înspre Pecica se circulă pe un drum de aproximativ un kilometru de legătură cu oraşul şi desigur, ne cerem scuze faţă de locuitori care vor suporta un timp trafic intens înspre DN 7, care va fi scos odată cu finalizarea lucrărilor la centură. Pe drumul din sudul Mureşului este o investiţie de şase milioane de lei, iar pentru partea de nord a Mureşului, suma alocată este tot de şase milioane, dar cu siguranţă, după licitaţie, suma la care se vor atribui lucrările va scădea“, a mai spus preşedintele CJA. Povestea podului a început în secolul XIX când, în paralel cu creşterea cerinţelor de transport, a apărut necesitatea construirii unui pod peste Mureş la Pecica. Prima dată, elementele podului au fost confecţionate cu inscripţia „Pecica” în limba maghiară şi transportate la faţa locului. Singurii care s-au opus au fost marii gospodari, deoarece existenţa podului ar fi uşurat transportul produselor agricole din Banat la Pecica, ceea ce ar fi dus la scăderea preţului cerealelor de pe piaţa pecicană. În urma demersurilor acestora, din ordinul Vienei, podul a fost donat localităţii Lipova, unde a fost montat, iar Pecica a rămas cu podul plutitor. Profesorul pensionar de biologie, Ioan Moldovan, autor al volumului „Pecica şi Mureşul”, este sigur că, în ultimii 50 de ani a trecut râul cu compa de cel puţin 1.000 de ori, chiar şi de două ori pe săptămână. / Glasul Aradului AR,

http://glsa.ro/arad/articole-recomandate/131244-dorinta-implinita-dupa-un-secol-podul-de-peste-mures-intre-pecica-si-sanpetru-german-a-fost-inaugurat.html#sthash.CVkiUaZE.dpbs

Podul peste Mureş, Pecica-Sânpetru German, a fost inaugurat!

Nicolae Ioţcu a inaugurat podul de peste Mureş, cel mai ambiţios proiect al Consiliului Judeţean Arad. În prezenţa a sute de participanţi, acest important obiectiv a fost dat în folosinţă, pentru beneficiul tuturor localităţilor de pe malurile stâng şi drept ale Mureşului. Prin construirea podului, distanţa dintre Pecica şi Sânpetru German se scurtează cu 38,45 kilometri, fiind de doar 8,45 km, faţă de parcursul ocolitor Pecica – Arad – Felnac - Sânpetru German, în lungime de 46 de km. Lungimea podului este de 610 m, valoarea lucrării fiind de 28.953.715,37 lei, bani alocaţi din bugetul Consiliului Judeţean Arad. „Vorbim despre cea mai mare investiţie făcută din fondurile Consiliului Judeţean Arad. Este pentru prima dată în 100 de ani când se construieşte un pod peste râul Mureş din fonduri locale! Este o realizare cu care mă mândresc şi care vine să completeze seria promisiunilor pe care le-am făcut către arădeni când am fost ales preşedinte de Consiliu Judeţean pentru prima dată. Dacă în perioada în care am fost senator am reuşit să atragem fonduri pentru podul de la Săvârşin şi pentru finalizarea punţii pietonale de la Conop, în mandatele mele de preşedinte al Consiliului Judeţean s-au construit podurile de la Bocsig şi, acum, de la Pecica, poduri care vin să întregească şi să «lege» judeţul peste cele două importante râuri: Mureş şi Criş”, a declarat Nicolae Ioţcu, preşedintele Consiliului Judeţean Arad. Lucrarea face parte din strategia de dezvoltare pe care Nicolae Ioţcu, preşedintele Consiliului Judeţean Arad, a întocmit-o în vederea dezvoltării zonei de sud a judeţului, aici fiind incluse şi o serie de alte proiecte, dintre care cel mai important este podul peste râul Mureş, pod care face legătura între Pecica şi Sânpetru German, comuna Secusigiu. Noul pod face legătura directă între Pecica şi localităţile de pe malul stâng al Mureşului: Zădăreni, Felnac, Sânpetru German, Secusigiu, Satu Mare, şi în continuare, spre localităţile din judeţul Timiş: Periam, Sânnicolaul Mare, Igriş, Cenad,  respectiv cu localităţile din aval pe malul drept al Mureşului: Semlac, Şeitin, Nădlac (pe DJ 709D). Importanţa strategică a acestui pod depăşeşte, însă, graniţele ţării, fiind un reper important în întreaga regiune, inclusiv în legăturile cu Ungaria şi Serbia, pentru dezvoltarea Regiunii Dunăre-Criş-Mureş-Tisa (DKMT)„Economia din această zonă, potenţialul economic mai precis, a reprezentat un factor determinant. Peste 45.000 de locuitori vor avea acces facil spre zonele industriale din Pecica şi Arad. Şi, de asemenea, reversul poate fi contabilizat. Preconizez că noi investitori vor veni în zona Secusigiu-Felnac, avizaţi de faptul că ar putea avea forţă de muncă inclusiv din zonele deja industrializate, cum ar fi Pecica sau Arad. Investiţia în podul rutier peste râul Mureş, pe DJ 709 E, este deosebit de importantă şi necesară pentru locuitorii de pe cele două maluri ale Mureşului, asigurând confort şi siguranţă în trafic. Nu trebuie neglijat nici argumentul enunţat anterior, faptul că prin scurtarea timpului de transport dintre localităţi, cererea şi oferta de locuri de muncă devin mai atractive, contribuind la creşterea nivelului de trai”, a completat Nicolae Ioţcu.
Podul continuă cu construcţia celor două tronsoane de drum, primul, de la rampă, la Sânpetru German, pe DJ 709 E şi cel de-al doilea, de la rampă, la Pecica, investiţii susţinute din bugetul Consiliului Judeţean Arad. De asemenea, în perioada de exploatare a podului, estimată la 120 de ani, impactul asupra mediului va fi benefic prin reducerea emisiilor de noxe şi praf. Timpul de traversare a Mureşului se estimează să fie realizat în doar 35 de secunde, faţă de 30 de minute cât era până în acest moment, prin clasica metodă, cu bacul. Povestea podului este una veche, începută în secolul XIX când, în paralel cu creşterea cerinţelor de transport, a apărut necesitatea construirii unui pod peste Mureş la Pecica. Conducerea localităţii, în frunte cu primarul, a făcut demersuri la conducerea monarhiei în acest sens. După o perioadă lungă, solicitarea a fost aprobată, elementele podului au fost confecţionate cu inscripţia „Pecica” în limba maghiară şi transportate la faţa locului. Locuitorii au fost încântaţi, sperând că li s-a îndeplinit visul şi vor avea posibilitatea trecerii permanente pe malul celălalt al Mureşului. Singurii care s-au opus au fost marii gospodari, deoarece existenţa podului ar fi uşurat transportul produselor agricole din Banat la Pecica, ceea ce ar fi dus la scăderea preţului cerealelor de pe piaţa pecicană. În urma demersurilor lor, din ordinul Vienei, podul a fost donat localităţii Lipova, unde a fost montat, iar Pecica a rămas cu podul plutitor (numită de pecicani „compă”), pod care a funcţionat până în această vară ca singurul mijloc de transport între cele două maluri. Profesorul pensionar de biologie Ioan Moldovan, autorul volumului „Pecica şi Mureşul”, spune că în ultimii 50 de ani a trecut râul cu compa de cel puţin 1000 de ori, chiar şi două ori pe săptămână. „Indiferent de anotimp, am admirat peisajul superb şi am simţit briza apei, fiind de fiecare dată o senzaţie. Priveliştea de pe pod trebuie să fie şi mai frumoasă, dacă ne oprim un moment” spune profesorul Moldovan. Podul metalic peste Mureş, între Lipova şi Radna, lung de 144 metri, cu partea carosabilă de 5,50 m şi două trotuare de 1,5 m, a fost dat în folosinţă în anul 1896. Astăzi, 117 ani mai târziu, dorinţa pecicanilor a devenit realitate, iar podul peste Mureş a fost inaugurat! /

www.vestic.ro AR,

http://www.vestic.ro/articol_34008/podul-peste-mures-pecica-sanpetru-german-a-fost-inaugurat.html

Teme de mediu

Fundația Pro Munții Apuseni mulțumește deputaților care au votat împotriva Legii minelor

Participarea în număr mare a societății civile la mișcările de stradă din ultimele luni a avut astăzi încă o realizare binemeritată: respingerea de către deputați a modificărilor Legii Minelor 85/2003. Proiectul de lege dezbătut astăzi în plen, în Camera Deputaților a obținut 160 voturi “pentru”, 105 “împotrivă” și 22 abțineri. Moții s-au întâlnit și astăzi, 10 decembrie 2013, de Ziua Mondială a Drepturilor Omului, la ora 16.00 în centrul localității, imediat după încheierea ședinței parlamentare, odată cu respingerea proiectului de lege. Împreună, ca în fiecare duminică din ultimele luni, manifestanții și-au exprimat hotărârea de a lupta până la final pentru protejarea Munților Apuseni și al întregului pământ românesc. Evenimentele recente înseamnă un pas uriaș pentru implicarea societății civile în luarea deciziilor care îi afectează în mod direct. Lupta continuă, însă acum oamenii sunt mai încrezători că implicarea și crezul lor, pot “ține munții pe loc”. Cei prezenți au transmis mulțumirile lor tuturor deputaților care au votat împotriva modificării legii minelor, împotriva exproprierii și pierderii proprietății în folosul intereselor private ale companiilor. Sloganurile repetate cu sfințenie la fiecare miting primesc acum semnificație și forță demonstrând încă o dată că puterea este în mâinile oamenilor. Acum, mai mult ca niciodată, societatea civilă are posibilitatea și puterea necesară de a interveni în deciziile celor aleși să le apere interesele și drepturile garantate prin Constituție. Să nu uităm că: Uniți, salvăm Roșia Montană! Uniți, salvăm Munții Apuseni! Uniți, salvăm toată România!

/ Unirea AB, http://www.ziarulunirea.ro/fundatia-pro-muntii-apuseni-multumeste-deputatilor-care-au-votat-impotriva-legii-minelor-232754.html

Protest anti RMGC, sancţionat cu avertisment verbal de Jandarmeria Alba

Astăzi, cu începere de la ora 9.30, în faţa Prefecturii Alba s-au adunat aproximativ 20 de persoane pentru a protesta împotriva proiectului minier de la Roşia Montana. Astfel de proteste au fost des întâlnite în judeţul Alba, dar din cauza faptului că nu a fost anunţat, după cum prevede legea, cei prezenţi au primit un avertisment verbal din partea unui reprezentant al jandarmeriei. Ca de obicei protestatarii au afişat bannere şi pancarte cu mesaje ca: „Solidaritate Roşia Montană, Pungeşti, Moşna”, „România de vânzare”, „Salvaţi Roşia Montană”, sau „Opriţi Legea vânzării României!” şi au avut câteva tentative de a scanda împotriva proiectului minier. După aproximativ 20 de minute, doi reprezentanţi ai jandarmeriei au venit la faţa locului pentru a le explica celor prezenţi că astfel de adunări publice, mai ales în faţa unei instituţii a statului trebuie să fie anunţate cu 48 de ore înainte, pentru a fi avizate. Reprezentanţii jandarmeriei au precizat că protestatarii vor fi amendaţi dacă vor mai participa la astfel de manifestări neavizate. ”Persoanele care au protestat astăzi în faţa Prefecturii Alba au fost avertizate, au fost prevenite ca acţiunea lor excede cadrului legal şi au fost îndrumate să respecte prevederile legale care reglementează adunările publice. Nu a fost aplicată nicio sancţiune pecuniară deoarece protestatarii au consimţit sa fie parteneri de dialog, au înţeles că trebuie să respecte legea și în scurt timp şi-au exprimat opțiunea de a înceta acțiunea de protest. În niciun moment nu au fost tensiuni între jandarmi și protestatari”, a precizat Cosmin Jurcoveț, purtător de cuvânt al IJJ Alba. /

Unirea AB,

http://www.ziarulunirea.ro/foto-protest-anti-rmgc-sanctionat-cu-avertisment-verbal-de-jandarmeria-alba-232605.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA

Teme ABA

Radu Moldovan: Sunt discuţii avansate cu MTS pentru înfiinţarea unui Complex Sportiv Naţional

Preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Radu Moldovan, a declarat că din primăvară va începe rebornarea zonei lacului Colibiţa, până la finalul lui 2014 urmând să fie amenajat şi locul de camping şi picnic pentru care CJ cumpără teren. El a adăugat că se va încerca atragerea turiştilor la Colibiţa şi prin organizarea unor competiţii sportive.”Mult discutatul caz Colibiţa a fost preluat de domnul prefect Ioan Țintean, împreună cu instituţiile din subordinea Prefecturii. Am înţeles de la domnul prefect că a purtat o discuţie cu doamna ministru Varga şi cu cei de la SGA, vor avea resursele necesare ca în primăvară să reborneze absolut toată zona lacului Colibiţa, asta înseamnă că şi gardurile vor trece din sus de bornă, vom vedea cât din el poate fi loc pentru promenadă”, a afirmat Moldovan.Şeful CJ a vorbit despre planurile sale legate de atragerea turiştilor şi prin competiţii sportive, un exemplu fiind dezvoltarea sporturilor nautice la Colibiţa. ”Împreună cu directorul Direcţiei Judeţene pentru Sport şi Tineret, domnul Florian, am avut o iniţiativă încă din 2001, când ministrul Tineretului şi Sportului era Georgiu Gingăraş, să încercăm să exploatăm zona Colibiţa şi la nivelul sporturilor pe apă. De atunci este un teren achiziţionat, în proprietatea DJST, sunt în acest moment în discuţii avansate cu Ministerul Tineretului şi Sportului pentru crearea unui Complex Sportiv Naţional şi a unui Centru de Excelenţă la Bistriţa. Mi-am exprimat acordul de a lăsa patrimoniul DJST, a CSM, în administrarea acestui Complex Sportiv Naţional. Am primit promisiuni că ei vor fi cei care vor avea în vedere să finanţeze un astfel de proiect la Colibiţa, unde vor avea acces şi sportivii, se vor putea face cantonamente, dar suntem interesaţi să atragem turişti în zonă şi prin competiţii sportive, care se pretează pe un lac gen lacul Colibiţa”, a spus el. Radu Moldovan a precizat că CJ va achiziţiona un teren la Colibiţa unde să fie amenajat un loc de campare, dar şi o zonă de picnic, proiect care va fi finalizat anul viitor. ”În precedenta şedinţă a CJ am prins la rectificare o sumă de bani (n.r. – 1 milion de lei) pentru a putea achiziţiona un teren în zona Colibiţa, obligatoriu cu acces la lac. Comisia va negocia acest teren, apoi va urma etapa intabulării lui. primarul comunei Bistriţa Bârgăului ne-a transmis că sunt mai multe oportunităţi de teren de care am putea fi interesaţi. Ne dorim să putem avea un loc de campare pentru cei care vor să-şi petreacă timpul liber la Colibiţa cu cortul, ne dorim o altă zonă unde cei care nu deţin proprietăţi la Colibiţa sau nu-şi permit să se cazeze la o pensiune şi vor să meargă acolo să aibă la dispoziţie un loc de picnic, să-şi ia un grătar şi să-şi întindă pătura”./TimpOnline,

http://www.timponline.ro/radu-moldovan-sunt-discutii-avansate-cu-mts-pentru-infiintarea-unui-complex-sportiv-national/

Strat de zăpadă de 35 cm în Pasul Tihuţa

În Bistriţa-Năsăud, stratul de zăpadă măsoară 35 de centimetri la Piatra Fântânele şi Valea Mare după ce în tot judeţul a nins. Potrivit Sistemului de Gospodărire a Apelor, în Pasul Tihuţa a bătut şi vântul, ceea ce înseamnă că, în unele zone, stratul de zăpadă poate fi mult mai consistent. Pentru marţi a fost emisă atenţionare de vânt puternic. Toate drumurile sunt deschise. Pe drumurile naţionale şi judeţene se circulă în condiţii de iarnă, dar nu sunt probleme de trafic. Pe DN 17, DN 17 C, DN 17 D, DN 15 A şi varianta Bistriţei s-a acţionat cu 39 autoutilaje şi s-au răspândit 336 tone material antiderapant, în timp ce pe drumurile judeţene au ieşit 36 de utilaje, fiind folosite 314 tone antiderapant.Toate drumurile naţionale şi judeţene sunt deschise, neexistând restricţii de circulaţie, informează Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. Răcirea vremii, minus 5 grade fiind înregistrate la Bistriţa, a dus la formarea unor poduri de gheaţă pe anumite râuri şi de gheaţă la mal. Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis, marţi dimineaţă, o informare valabilă pentru data de 10 decembrie, între orele 9.00 şi 20.00, ce vizează intensificări ale vântului.În intervalul menţionat, vântul va avea intensificări cu viteze ce vor atinge şi izolat vor depăşi la rafală 60…70 km/h în Dobrogea şi estul Munteniei, dar şi în Moldova unde trecător va mai ninge slab. În Carpaţii Meridionali şi de Curbură ninsorile vor fi viscolite, iar vântul va sufla tare, cu peste 80…90 km/h. În această perioadă este suplimentat numărul echipajelor de poliţie rutieră care vor acţiona în permanenţă pe drumurile din judeţ, în zonele sensibile, pentru prevenirea evenimentelor rutiere. Serviciul Rutier recomandă conducătorilor de autovehicule să conducă deosebit de prudent, cu viteza adaptată continuu particularităţilor meteo, de drum şi trafic./TimpOnline,

http://www.timponline.ro/strat-de-zapada-de-35-cm-in-pasul-tihuta/

Teme similare

La un pas de dezastru. Cum se testează rezistența unui pod în Cluj-Napoca

Şoferii care traversează podul de pe strada Porţelanului, din cartierul Iris, se văd nevoiţi să aştepte minute în şir şi stau la mila celor care sunt deja în trafic. Ambuteiajele sunt la ordinea zilei, indiferent că e vorba de orele dimineţii sau după-masa. Mai mult, cu toate că podul are o limitare de greutate de numai 1,5 tone, din când în când șoferii care conduc autotrenuri se încumetă să treacă pe pod, riscând ca acesta să se prăbușească.

Un șofer a surprins momentul în care șoferul unui autotren a trecut peste podul de pe strada Porțelanului, pod aflat pe o proprietate privată, riscând să producă un dezastru. Cu toate că nu s-a întâmplat nicio tragedie, nu se știe dacă podul a fost afectat în vreun fel de trecerea utilajului greu, care cântărește câteva tone. Acest pod nu a fost proiectat pentru traficul auto, dar cu timpul cartierele s-au dezvoltat, și simultan cu extinderea oraşului înspre Valea Chinteniului podul a devenit intens circulat. În fiecare dimineaţă se formează ambuteiaje, clujenii aşteptând la rând să folosească podul care permite accesul dinspre zona rezidenţială înspre strada Paris, zona Spitalului Clujana şi companiilor care au sediul în Piaţa 1 Mai şi de acolo spre centru./CityNews,

http://maramures.citynews.ro/din-oras/video-la-un-pas-de-dezastru-cum-se-testeaza-un-pod-cluj-napoca-1257787

 

- MEDIATIZAREA EVENIMENTULUI -

Administraţia Naţională "Apele Române"

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : [phone]; Fax: [phone]