Revista presei

Pescarii nu vor mai avea voie să arunce prada înapoi în apă

Pescarii nu vor mai avea voie să arunce prada înapoi în apă, iar cantitatea de peşti prinşi nu va trebui să fie mai mare decât cota de reproducere a unei anumite specii într-un an, conform unui pachet al reformei politicii comune de pescuit, aprobat marţi de Parlamentul European (PE).

Pachetul de măsuri dă "undă verde" pentru o nouă politică durabilă de pescuit a UE, care va intra în vigoare la începutul lui 2014, se arată într-un comunicat remis marţi. "Pescarii vor fi obligaţi să respecte 'cota maximă durabilă' (MSY), adică prada nu trebuie să depăşească cota de reproducere a unei anumite specii într-un an. Obiectivul este de a reface şi a menţine rezervele de peşte peste nivelurile care pot produce MSY", explică reprezentanţii PE. În privinţa aruncării peştilor înapoi în apă, PE susţine că această practică, motivată de obicei prin faptul că prada este dintr-o specie sau de o mărime nedorită, reprezintă aproape un sfert din totalul prăzilor din UE. "Cele mai multe specii care sunt aruncate înapoi în apă mor. Pentru a pune capăt acestei practici păguboase, care în prezent nu este interzisă, vasele de pescuit vor fi obligate să aducă la ţărm cel puţin 95% din toată prada, conform unui calendar cu date specifice pentru diferite specii, începând gradual cu 2015. Parlamentul European a luptat şi a reuşit să păstreze acest procentaj cât de mare posibil, aproape de interzicerea totală", se mai arată în comunicatul PE. Prăzile aduse la ţărm care nu au dimensiunea dorită, de exemplu, nu vor putea fi utilizate decât pentru consumul uman, mai prevede pachetul de măsuri adoptat marţi. Tot conform noilor măsuri, pescarii europeni vor putea lua doar peştele în surplus din apele teritoriale ale statelor terţe. Mai mult, statele membre cu flote mari ar putea fi penalizate prin retragerea subvenţiilor din fondul UE pentru pescuit. Pe de altă parte, arată PE, noile reguli de piaţă vor asigura o mai bună informare a consumatorilor despre peştele pe care îl cumpără, printre altele datorită unei etichetări mai detaliate privind zona de pescuit sau tipul de motor utilizat. "Reforma va aborda cea mai mare problemă a Politicii comune de pescuit, şi anume pescuitul excesiv. Consiliul UE va fi obligat acum să acţioneze în mod durabil când va negocia cotele de pescuit", a spus raportorul Ulrike Rodust, europarlamentar german./

Mediafax,
http://www.mediafax.ro/social/pescarii-nu-vor-mai-avea-voie-sa-arunce-prada-inapoi-in-apa-11752950

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT-BÂRLAD

Lucrările la Bahlui au fost recepţionate oficial

Administraţia Bazinală de Ape „Prut – Bârlad” a recepţionat, ieri, lucrările de regularizare a râului Bahlui, după 36 de luni de la semnarea contractului cu firma SC Dimar. La conferinţa de presă organizată de directorul ABAPB au fost prezenţi preşedintele Consiliului Judeţean Cristian Adomniţei, directorul Apavital Ion Toma, reprezentanţi ai constructorului şi ai proiectantului şi din partea Organismului de Management POS-Mediu.„Sunt încântat de finalizarea acestui proiect, numit şi «Bahlui I», o lucrare extrem de importantă, şi îmi exprim dorinţa de a reuşi să obţinem cât mai repede finanţare pentru a doua etapă a proiectului, «Bahlui II», ce urmăreşte amenajarea turistică a râului. De această a doua etapă suntem responsabili noi şi Primăria Iaşi, care a preluat şi lidershipul acestui proiect. Trebuie să îl felicit pe domnul director ABA Prut Bârlad, domnul Creţu (n.r. – directorul companiei), pentru că a avut un ochi vigilent şi a fost foarte eficient”, a declarat Adomniţei. Din partea constructorului, directorul Dimar, şi-a amintit de vremurile studenţiei de la Iaşi, el fiind absolvent al Facultăţii Hidrotehnice din Iaşi. „Spun Doamne-ajută şi bine că s-a terminat. A fost ca un examen pentru mine, care am absolvit aici acum 30 de ani, în faţa foştilor mei profesori. Mă bucur că nu am dezamăgit şi am reuşit să trec această «restanţă din prima»”, a comentat Iulian Drăgunoiu. După conferinţa de presă, comisia de recepţie a lucrărilor a efectuat o vizită la Podul Galben din zona Tudor Vladimirescu unde au tăiat panglica de recepţionare a lucrărilor. Obiectivul de investiţii este parte a proiectului „Lucrări pentru reducerea riscului la inundaţii în bazinul hidrografic Prut – Bârlad". Finanţarea acestuia, în valoare de peste 31,6 milioane lei, s-a efectuat în cadrul Axei Prioritare 5 – POS Mediu, din care 82,04% din fonduri europene.

Regularizarea Bahluiului, o lucrare începută în 1938 cu "premilitarii"

Şi în urmă cu 75 de ani problema regularizării Bahluiului era subiect de actualitate pentru autorităţile locale şi centrale. În anul 1938, în plină dictatură regală, Direcţiunea Apelor din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice şi Comunicaţiilor a proiectat „regularea cursului Bahluiului dela Erbiceni, porţiunea dela confluenţa Jijiei până la podul de cale ferată de lângă gara Iaşi”, potrivit unui document din fondul Primăriei Iaşi. Actul din care am citat se află în gestiunea Arhivelor Naţionale ale României – Serviciul Judeţean Iaşi. La aceste lucrări se foloseau tineri universitari sau şcoli aflaţi în „Premilitărie”. Tot cu aceştia, CFR Iaşi desfăşura lucrări de terasamente pe porţiunea de canal atacată. Nu doar regularizarea Bahluiului se afla în atenţia regimului carlist, Direcţia Apelor întocmind proiecte pentru lucrări similare la cursul pârâului Nicolina şi al Vămăşoaei, „la care s’ar putea folosi mâna de lucru a premilitarilor”, dar şi pentru asanarea bălţilor. Tinerii premilitari, studenţi şi liceeni erau cantonaţi în Centre de Muncă de Folos Obştesc sau în tabere de muncă. Acestea erau organizate în conformitate cu ordinele Ministerului Educaţiei Naţionale. Spre exemplu, premilitarii universitari care urmau a desfăşura lucrări la Bahlui erau concentraţi pentru muncă de folos obştesc şi pe perioada vacanţei şcolare, după cum stă scris în documentele din epocă. „Elanul” edililor locali era mare, doar că lipseau lopeţi, hârleţe, roabe şi târnăcoapele necesare lucrărilor, Inspectoratul ieşean al Pregătirii Premilitare menţionând acest aspect într-un raport adresat Primăriei./Ziarul de Iasi (11 decembrie)