registrelor de stare civilă sau să obțină adeverințe în legătură cu diverse aspecte ale stării civile
referitoare la alte persoane. Acceptând fără rezerve că opozabilitatea erga omnes a stării civile
este necesară pentru realizarea scopului public al înregistrărilor în registrele de stare civilă,
consider necesară intervenția legiuitorului. Sub acest aspect, am propus legiuitorului ca, de lege
ferenda, să introducă un text în cadrul Legii nr. 119/1996, prin care să se ofere posibilitatea
pentru orice persoană interesată să solicite consultarea registrelor de stare civilă. După cum am
prezentat în cuprinsul tezei, există state europene în care acest aspect a fost rezolvat cu mult
timp în urmă;
- în doctrină, sintagma „acte de stare civilă” este abordată în două înțelesuri: ca
negotium, în sensul de acte juridice sau fapte juridice de stare civilă; ca instrumentum
probationem sau înscrisuri doveditoare a actelor juridice și faptelor juridice de stare civilă
analizate ca negotium. Pentru evitarea confuziilor și interpretărilor diverse pe această temă, am
exprimat opinia că aceste sensuri ar trebui să aibă consacrare legală. Sub acest aspect, am propus
ca, de lege ferenda, actele de stare civilă (analizate ca negotium), să fie denumite, ca atare, „acte
de stare civilă”, iar actele de stare civilă (analizate ca instrumentum probationem) să fie
denumite „înscrisuri de stare civilă”;
- Capitolul II din Legea nr. 119/1996 (art. 14-42) poartă denumirea „întocmirea actelor
de stare civilă”, iar Capitolul III (art. 43-51) „înscrierea mențiunilor în actele de stare civilă”.
În schimb, Capitolul II din Metodologie (art. 12-84) are denumirea „înregistrarea actelor de
stare civilă”, iar Capitolul III „înscrierea mențiunilor în registrele de stare civilă”. Se observă
că denumirile capitolelor din Metodologie prezintă diferențe semnificative în raport cu cele ale
capitolelor corespunzătoare de Legea nr. 119/1996, diferențe care depășesc nivelul aspectele de
exprimare. În timp ce denumirea Capitolului II din Legea nr. 119/1996 are în vedere
„întocmirea”, cea a Capitolului II din Metodologie se referă la „înregistrarea actelor de stare
civilă”. De asemenea, în timp ce titlul Capitolului III din Legea nr. 119/1996 se referă la
„înscrierea mențiunilor în actele de stare civilă”, cea a Capitolului III din Metodologie are în
vedere „înscrierea acestora în registrele de stare civilă”. Practic, situația semnalată este un caz
de adăugare la lege, contrar principiului supremației legii. Pentru aceste motive, am propus
legiuitorului ca, de lege ferenda, să modifice denumirile celor două capitole din Metodologie,
în sensul de a fi în acord cu denumirile capitolelor corespunzătoare din Legea nr. 119/1996;
- art. 3 alin. (4) teza I din Legea nr. 119/1996 reglementează un caz de incompatibilitate
a ofițerului de stare civilă. Potrivit acestui text, „ofițerul de stare civilă nu poate întocmi acte de
stare civilă când este parte sau declarant”. Utilizarea termenului „parte” este neinspirată,
întrucât generează confuzie în ceea ce privește delimitarea dintre unele acte juridice de stare
civilă, precum căsătoria și adopția, pe de o parte, și contractul civil, pe de altă parte. Din aceste
motive, am propus modificarea art. 3 alin. (4) teza I din Legea nr. 119/1996, în așa fel încât să
fie înlocuit termenul „parte” cu expresia „persoană pentru care se încheie actul de stare civilă”;
- art. 7 alin. (1) din Legea nr. 119/1996 se referă oarecum greșit la „nașterea sau decesul
care au loc pe o aeronavă” (s.n.). Din punct de vedere practic, apare imposibil ca nașterea să
se producă pe o aeronavă, adică în afara acesteia, în timpul călătoriei (deplasării). Pentru
eliminarea acestei exprimări greșite, am propus modificarea art. 7 alin. (1) din Legea nr.
119/1996, astfel încât să se refere la „nașterea sau decesul care au loc în tren, la bordul unei
nave sau aeronave”;
- în temeiul art. 8 alin. (2) din aceeași lege, „dacă modificarea a fost dispusă printr-o
hotărâre judecătorească definitivă sau prin orice alt înscris prevăzut de lege, aceasta se
comunică, din oficiu, în termenul prevăzut la alin. (1)”. Acest text este inutil, întrucât dublează
nejustificat dispozițiile alin. (1). Pentru aceste motive, am propus abrogarea dispozițiilor art. 8
alin. (2);
- „în cazul în care mama declară că este căsătorită, dar nu poate prezenta certificatul de
căsătorie, dă o declarație scrisă în acest sens, iar înregistrarea nașterii se face numai după ce
personalul cu atribuții de stare civilă din cadrul SPCLEP sau ofițerul de stare civilă din cadrul
primăriei competente a stabilit datele referitoare la soț”, conform art. 38 alin. (1) din
Metodologie. Această normă are menirea de a identifica tatăl din căsătorie pentru a stabili dacă
copilul beneficiază sau nu de prezumția de paternitate, conform art. 414 C. civ. Stabilirea
paternității în aceste condiții produce și alte efecte, între care, pentru întocmirea actului de
naștere, cel mai important este numele copilului, care va fi stabilit în condițiile art. 449 C. civ.
Subliniez că art. 426 C. civ. reglementează prezumția de paternitate față de pretinsul tată, adică
față de bărbatul cu care mama copilului, deși nu este căsătorită, a conviețuit în perioada timpului
legal al concepțiunii cu acesta. Sub acest aspect, Metodologia nu prevede nimic, fiind lacunară.
Pentru aceste motive, consider oportun ca, de lege ferenda, aceasta să fie completată și sub
acest aspect;
- art. 49 alin. (4) teza I din Metodologie, dispune că, „după expirarea termenului de 10
zile, căsătoria se poate încheia, numai cu aprobarea primarului în România, consulului sau
diplomatului cu atribuții consulare în cazul căsătoriilor încheiate la misiunile diplomatice și
oficiile consulare ale României, pentru situații temeinic justificate, însă numai până la expirarea
termenului de valabilitate a certificatelor medicale, referitoare la starea sănătății viitorilor soți”.
Acest text din Metodologie contravine flagrant dispozițiilor art. 283 alin. (3) C. civ., care
permite încheierea căsătoriei după 10 zile de la afișarea declarației de căsătorie, fără să o
condiționeze de obținerea vreunei aprobări prealabile. Mai mult, căsătoria se poate încheia fără
nicio restricție în termen de 30 de zile de la data afișării declarației căsătoriei, așa cum rezultă
implicit, însă fără nici un dubiu, din dispozițiile art. 284 C. civ. Față de această situație, am
apreciat că, de lege ferenda, se impune abrogarea dispozițiilor art. 49 alin. (2) și (4) din
Metodologie.
Pe de altă parte, în jurisprudența instanțelor de judecată române nu am identificat
existența unor soluții neunitare sau discutabile din punct de vedere logico-juridic, ceea ce
înseamnă că acestea interpretează și aplică corect, la cazuri de speță, dispozițiile legale din
materia actelor și faptelor de stare civilă.
În schimb, după cum se poate constata din conținutul tezei, în doctrină există unele
interpretări diverse în legătură cu diverse soluții normative, determinate, în mare măsură, de
ambiguitățile, inadvertențele și lacunele din legislație, dar și de preluarea necritică a unor teze
sau idei conturate anterior, sub imperiul vechilor reglementări din domeniul stării civile și
actelor de stare civilă.
Fără pretenția de a fi elaborat o lucrare perfectă, consider că teza de doctorat propusă
poate constitui un punct de pornire pentru cei care își propun să analizeze aprofundat normele
de drept intern referitoare la actele de stare civilă sau să contribuie la procesul de perfecționare
a acestora, precum și la uniformizarea soluțiilor jurisprudențiale și a tezelor doctrinare din acest
domeniu.
Document Outline - CUPRINS
- SUMAR
- PREFAȚĂ
- INTRODUCERE
- 1. CAPITOLUL I - ASPECTE GENERALE DESPRE STAREA CIVILĂ ȘI ACTELE DE STARE CIVILĂ
- 1.1. STAREA CIVILĂ
- 1.1.1. Definiția și natura juridică a stării civile
- 1.1.2. Caracterele juridice ale stării civile
- 1.1.2.1. Precizări prealabile
- 1.1.2.2. Legalitatea
- 1.1.2.3. Indivizibilitatea
- 1.1.2.4. Indisponibilitatea
- 1.1.2.5. Personalitatea
- 1.1.2.6. Imprescriptibilitatea
- 1.1.2.7. Universalitatea
- 1.1.2.8. Naționalitatea
- 1.1.3. Izvoarele stării civile
- 1.1.3.1. Precizări prealabile
- 1.1.3.2. Legea
- 1.1.3.3. Actele juridice de stare civilă
- 1.1.3.4. Faptele juridice de stare civilă
- 1.1.4. Conținutul stării civile
- 1.1.5. Privire de ansamblu asupra acțiunilor de stare civilă
- 1.1.5.1. Precizări prealabile
- 1.1.5.2. Clasificarea acțiunilor de stare civilă
- 1.1.5.3. Efectele hotărârilor judecătorești pronunțate în materia acțiunilor de stare civilă
- 1.2. ACTELE DE STARE CIVILĂ PRIVITE CA INSTRUMENTUM PROBATIONEM
- 1.2.1. Semnificația expresiei „acte de stare civilă”
- 1.2.2. Definiția actelor de stare civilă
- 1.2.3. Natura juridică a actelor de stare civilă
- 1.2.4. Certificatele de stare civilă
- 2. CAPITOLUL II - DOVADA STĂRII CIVILE
- 2.1. ASPECTE GENERALE PRIVIND DOVADA STĂRII CIVILE
- 2.2. DOVADA STĂRII CIVILE CU ACTELE ȘI CERTIFICATELE DE STARE CIVILĂ
- 2.3. ROLUL POSESIEI DE STAT ÎN DOVEDIREA STĂRII CIVILE
- 2.4. DOVADA STĂRII CIVILE CU HOTĂRÂRI JUDECĂTOREȘTI DATE ÎN MATERIE DE STARE CIVILĂ
- 2.5. DOVADA UNOR ELEMENTE ALE STĂRII CIVILE
- 2.5.1. Dovada căsătoriei
- 2.5.2. Dovada filiației
- 2.5.3. Dovada concepțiunii cu „mijloace de probă științifice”
- 2.6. DOVADA STĂRII CIVILE CU ALTE MIJLOACE DE PROBĂ
- 2.6.1. Dovada stării civile în cazurile prevăzute de art. 103 C. civ.
- 2.6.2. Dovada filiației față de mamă cu orice mijloace de probă
- 3. CAPITOLUL III - ASPECTE GENERALE PRIVIND ÎNTOCMIREA ACTELOR DE STARE CIVILĂ
- 3.1. CATEGORII DE ÎNREGISTRĂRI ÎN REGISTRELE DE STARE CIVILĂ
- 3.1.1. Precizări prealabile
- 3.1.2. Înregistrări prin întocmirea actelor de stare civilă
- 3.1.2.1. Situații în care se fac înregistrări prin întocmirea de acte de stare civilă
- 3.1.2.2. Persoanele abilitate să întocmească acte de stare civilă
- 3.1.2.3. Competența ofițerilor de stare civilă de a întocmi acte de stare civilă
- 3.1.3. Înregistrări prin înscrierea de mențiuni
- 3.1.4. Înregistrarea actelor și faptelor de stare civilă ale cetățenilor străini și persoanelor fără cetățenie
- 3.1.5. Înregistrarea actelor de stare civilă în situații speciale
- 3.1.5.1. Precizări prealabile
- 3.1.5.2. Înregistrarea nașterii și decesului produse în tren, la bordul unei nave sau aeronave ori al altui mijloc de transport în timpul unei călătorii pe teritoriul României
- 3.1.5.3. Înregistrarea nașterii sau decesului la bordul unei aeronave în afara teritoriului României
- 3.1.5.4. Înregistrările în jurnalul de bord sau în carnetul de drum
- 3.1.5.5. Înregistrarea actelor de stare civilă în caz de mobilizare, război sau participare a forțelor armate la misiuni în afara teritoriului statului român
- 3.2. COMUNICAREA MODIFICĂRILOR INTERVENITE ÎN STAREA CIVILĂ A PERSOANEI FIZICE
- 3.3. ELIBERAREA CERTIFICATELOR DE STARE CIVILĂ
- 3.4. REGISTRELE DE STARE CIVILĂ
- 3.5. NORME TEHNICE PRIVIND ÎNREGISTRAREA ACTELOR DE STARE CIVILĂ
- 4. CAPITOLUL IV - ÎNTOCMIREA DIVERSELOR ACTE DE STARE CIVILĂ
- 4.1. ÎNTOCMIREA ACTULUI DE NAȘTERE
- 4.1.1. Precizări prealabile
- 4.1.2. Declarația de naștere a copilului
- 4.1.2.1. Persoanele obligate să declare nașterea copilului
- 4.1.2.2. Forma declarației de naștere a copilului
- 4.1.2.3. Termenele în care se declară nașterea copilului
- 4.1.2.4. Documentele pe baza cărora este înregistrată nașterea copilului
- 4.1.2.5. Declarația de naștere tardivă
- 4.1.2.6. Întocmirea propriu-zisă a actului de naștere
- 4.1.3. Întocmirea actului de naștere în cazul copilului găsit
- 4.1.4. Întocmirea actului de naștere în cazul copilului părăsit
- 4.1.5. Întocmirea actului de naștere în cazul adopției
- 4.1.6. Întocmirea actului de naștere pentru copilul născut mort
- 4.2. ÎNTOCMIREA ACTULUI DE CĂSĂTORIE
- 4.2.1. Precizări prealabile
- 4.2.2. Aspecte generale despre încheierea căsătoriei
- 4.2.2.1. Competența ofițerului de stare civilă de a încheia căsătoria
- 4.2.2.2. Locul încheierii căsătoriei
- 4.2.2.3. Declarația de căsătorie
- 4.2.2.4. Opoziții la încheierea căsătoriei
- 4.2.2.5. Refuzul ofițerului de stare civilă de a celebra căsătoria
- 4.2.2.6. Reînnoirea declarației de căsătorie
- 4.2.2.7. Încheierea căsătoriei
- 4.2.2.8. Aspecte particulare ale încheierii căsătoriei în România de către cetățeni străini
- 4.2.3. Întocmirea actului de căsătorie
- 4.2.4. Proba căsătoriei
- 4.3. ÎNTOCMIREA ACTULUI DE DECES
- 4.3.1. Precizări prealabile
- 4.3.2. Constatarea fizică a morții
- 4.3.3. Constatarea judecătorească a morții
- 4.3.3.1. Preliminarii
- 4.3.3.2. Cazurile în care se poate dispune declararea judecătorească a morții
- 4.3.3.3. Aspecte procedurale privind declararea judecătorească a morții
- 4.3.3.4. Nulitatea hotărârii judecătorești declarative de moarte
- 4.3.3.5. Rectificarea datei morții
- 4.3.4. Competența ofițerului de stare civilă de a întocmi actul de deces
- 4.3.5. Declarația de deces
- 4.3.6. Certificatul medical constatator al decesului
- 4.3.7. Actul de deces
- 4.4. ÎNTOCMIREA ACTELOR DE STARE CIVILĂ ALE CETĂȚENILOR ROMÂNI AFLAȚI ÎN STRĂINĂTATE
- 4.4.1. Precizări prealabile
- 4.4.2. Aspecte particulare referitoare la întocmirea actelor de stare civilă privind cetățenii români aflați în străinătate de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare de carieră ale României
- 4.4.3. Aspecte particulare referitoare la întocmirea actelor de stare civilă privind cetățenii români aflați în străinătate de către autoritățile străine competente
- 4.4.4. Înscrierea în registrele de stare civilă române de la misiunile diplomatice și oficiile consulare de carieră ale României a certificatelor de stare civilă eliberate de autoritățile străine competente
- 4.4.5. Înscrierea sau transcrierea în registrele de stare civilă române a actelor de stare civilă privind cetățenii români întocmite de autoritățile străine competente
- 4.4.6. Întocmirea actelor de stare civilă privind cetățenii români aflați în localități care au aparținut României și care, în prezent, se găsesc pe teritoriul altor state
- 4.4.7. Actualizarea Registrului național de evidența persoanelor cu datele conținute de certificatele sau extrasele de stare civilă eliberate cetățenilor români de autoritățile străine care au fost înscrise/transcrise în registrele de stare civilă române
- 5. CAPITOLUL V - ÎNSCRIEREA DE MENŢIUNI, ANULAREA, MODIFICAREA, RECTIFICAREA ȘI COMPLETAREA ACTELOR DE STARE CIVILĂ
- 5.1. ÎNSCRIEREA DE MENȚIUNI ÎN ACTELE DE STARE CIVILĂ
- 5.1.1. Preliminarii
- 5.1.2. Reguli generale pentru efectuarea mențiunilor în actele de stare civilă
- 5.1.3. Cazurile în care se fac mențiuni în actele de stare civilă
- 5.1.3.1. Preliminarii
- 5.1.3.2. Înscrierea mențiunii privind recunoașterea sau stabilirea filiației
- 5.1.3.3. Înscrierea mențiunii privind desfacerea, anularea sau constatarea nulității adopției
- 5.1.3.4. Înscrierea mențiunii privind încetarea, nulitatea sau desfacerea căsătoriei
- 5.1.3.5. Înscrierea mențiunii privind schimbarea numelui
- 5.1.3.6. Înscrierea mențiunii privind acordarea sau pierderea cetățeniei române
- 5.2. ANULAREA, MODIFICAREA, COMPLETAREA ȘI RECTIFICAREA ACTELOR DE STARE CIVILĂ
- 5.2.1. Precizări prealabile
- 5.2.2. Reguli speciale privind anularea actelor de stare civilă
- 5.2.3. Reguli speciale privind completarea actelor de stare civilă
- 5.2.4. Reguli speciale privind modificarea actelor de stare civilă
- 5.2.5. Reguli speciale privind rectificarea actelor de stare civilă și a mențiunilor înscrise pe acestea
- 5.2.6. Reguli de procedură privind anularea, completarea şi modificarea actelor de stare civilă
- 6. CAPITOLUL VI- ASPECTE GENERALE DESPRE STAREA CIVILĂ ȘI ACTELE DE STARE CIVILĂ ÎN DREPTUL COMPARAT
- 6.1. PRECIZĂRI PREALABILE
- 6.2. ALGERIA
- 6.2.1. Preliminarii
- 6.2.2. Înregistrarea actelor și faptelor de stare civilă
- 6.2.2.1. Aspecte generale
- 6.2.2.2. Înregistrarea nașterii
- 6.2.2.3. Înregistrarea căsătoriei
- 6.2.2.4. Înregistrarea decesului
- 6.3. FRANȚA
- În timp, reglementările consacrate actelor de stare civilă au continuat să fie perfecționate. Un moment important în acest sens îl constituie adoptarea Codului civil napoleonean, în anul 1804, care a preluat, în mare parte, dispozițiile Decretului din...
- 6.3.2. Înregistrarea actelor și faptelor de stare civilă
- 6.3.2.1. Aspecte generale
- 6.3.2.2. Înregistrarea nașterii
- 6.3.2.3. Înregistrarea căsătoriei
- 6.3.2.4. Înregistrarea decesului
- 6.4. REGATUL UNIT
- 6.4.1. Preliminarii
- 6.4.2. Înregistrarea actelor și faptelor de stare civilă
- 6.4.2.1. Aspecte generale
- 6.4.2.2. Înregistrarea nașterii
- 6.4.2.3. Înregistrarea căsătoriei
- 6.4.2.4. Înregistrarea decesului
- 6.5. UNGARIA
- 6.5.1. Preliminarii
- 6.5.2. Înregistrarea actelor și faptelor de stare civilă
- 6.5.2.1. Aspecte generale
- 6.5.2.2. Înregistrarea nașterii
- 6.5.2.3. Înregistrarea căsătoriei
- 6.5.2.4. Înregistrarea decesului
- 7. CAPITOLUL VII - ANEXE CU ACTE DE STARE CIVILĂ ȘI MENȚIUNI PE ACESTEA
- 7.1. ACTE DE STARE CIVILĂ
- 7.1.1. Act de naștere
- 7.1.2. Act de căsătorie
- 7.1.3. Act de deces
- 7.2. MENȚIUNI CARE SE ÎNSCRIU PE ACTELE DE STARE CIVILĂ
- 7.2.1. Mențiuni de înregistrarea actelor de naștere în cazuri speciale
- 7.2.2. Mențiune de înregistrarea actelor de căsătorie în cazuri speciale
- 7.2.3. Mențiune de înregistrarea actelor de deces în cazuri speciale
- 7.2.4. Mențiune de înregistrarea căsătoriei care se aplică pe actul de naștere
- 7.2.5. Mențiunea de deces care se aplică pe actul de naștere
- 7.2.6. Mențiunea de deces care se aplică pe actul de căsătorie
- 7.2.7. Mențiunea privind recunoașterea maternității/paternității
- 7.2.8. Mențiunea privind tăgada paternității
- 7.2.9. Mențiunea privind stabilirea filiației
- 7.2.10. Mențiuni privind încuviințarea adopției cu efecte depline
- 7.2.11. Mențiuni de divorț
- 7.2.12. Mențiuni privind schimbarea numelui
- 7.2.13. Mențiuni privind rectificarea anumitor rubrici pe actele de căsătorie
- 7.2.14. Mențiuni privind rectificarea codului numeric personal pe actul de naștere
- 7.2.15. Mențiuni privind rectificarea codului numeric personal pe actul de căsătorie
- 8. BIBLIOGRAFIE
- 9. CONCLUZII ȘI PROPUNERI DE LEGE FERENDA
Dostları ilə paylaş: |