Rezumatul tezei de doctorat
Yüklə 1,23 Mb. Pdf görüntüsü
|
8. BIBLIOGRAFIE 9. CONCLUZII ȘI PROPUNERI DE LEGE FERENDA
Analiza realizată în cadrul tezei de doctorat, conform obiectivelor de cercetare științifică pe care mi le-am propus, scoate în evidență că, din punct de vedere normativ, în România s-a reușit realizarea unui regim juridic închegat al actelor de stare civilă, compatibilizat cu reglementările internaționale și europene din domeniu. Din acest punct de vedere, subliniez că, urmare aderării țării noastre la Convenția nr. 16 a Comisiei Internaționale de Stare civilă (CISC) 1 , referitoare la elaborarea extraselor multilingve ale actelor de stare civilă 2 , este sesizabil procesul de accelerare a demersurilor normative pentru perfecționarea reglementărilor interne din materia actelor de stare civilă. În concret, după anul 2012, când România a aderat la această Convenție, Legea nr. 119/1996 a suferit numeroase modificări și completări, prin diverse acte normative, precum următoarele: Legea nr. 213/2013 3 , Legea nr. 295/2015 4 , Legea nr. 57/2016 5 și Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 33/2016 6 . În pofida acestui efort de adaptare a reglementărilor interne la exigențelor standardelor internaționale și europene din materie, pot fi încă identificate aspecte care presupun modificări și ajustări normative. În primul rând, am semnalat că diverse aspecte referitoare la actele de stare civilă (privite ca instrumentum probationem) sunt dispersate în numeroase acte normative, mai ales
1 Convenție nr. 16 a Comisiei Internaționale de Stare civilă a fost semnată la Viena, la data de 8 septembrie 1976. La data elaborării tezei de doctorat, la această Convenție aderaseră un număr de 21 de state europene. 2 România a aderat la această Convenție prin Legea nr. 65/2012 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 277 din 26 aprilie 2012). 3 Legea nr. 213/2013 pentru modificarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 397 din 2 iulie 2013. 4 Legea nr. 295/2015 pentru modificarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă a fost publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 885 din 26 noiembrie 2015. 5 Legea nr. 57/2016 pentru modificarea Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției, precum și a altor acte normative a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 283 din 14 aprilie 2016. 6 Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 33/2016 pentru modificarea unor acte normative privind actele de stare civilă și actele de identitate ale cetățenilor români a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 488 din 30 iunie 2016. în actualul Cod civil, Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției și Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului. Existența unei legi speciale cu rol de lege-cadru (Legea nr. 119/1996), consacrată domeniului actelor de stare civilă, obligă legiuitorul român să concentreze materia în conținutul acesteia, în acord cu normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. În acest sens, art. 16 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 prevede că „sunt supuse procesului de concentrare în reglementări unice reglementările din aceeaşi materie dispersate în legislaţia în vigoare”. De asemenea, în acord cu opinii exprimate în doctrină, am readus în discuție existența unor paralelisme, generate de faptul că aspecte privind dovada stării civile cu actele de stare civilă sunt reglementate identic, deopotrivă, de Legea nr. 119/1996 și de actualul Cod civil. Și acest aspect este contrar regulilor privind tehnica legislativă în procesul de elaborare a actelor normative. Sub acest aspect, art. 16 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 instituie obligația eliminării paralelismelor. Analiza prevederilor Legii nr. 119/1996 comparativ cu cele ale Metodologiei privind aplicare unitară a dispozițiilor în materie civilă denotă existența unor situații, relativ numeroase, în care prevederi ale Metodologiei adaugă la cele ale Legii nr. 119/1996. Acest aspect contravine principiului legalității, prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituție, precum și normelor de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Sub acest ultim aspect, art. 64 alin. (1) teza I din Legea nr. 24/2000 dispune că „prevederile cuprinse într-un act normativ, contrare unei noi reglementări de acelaşi nivel sau de nivel superior, trebuie abrogate”. De asemenea, în temeiul art. 16 alin. (4) din aceeași Lege, „într-un act normativ emis pe baza şi în executarea altui act normativ de nivel superior nu se utilizează reproducerea unor dispoziţii din actul superior, fiind recomandabilă numai indicarea textelor de referinţă” (teza I). „În asemenea cazuri preluarea unor norme în actul inferior poate fi făcută numai pentru dezvoltarea ori detalierea soluţiilor din actul de bază” (teza a II-a). Deci, reglementările din Metodologie trebuiau doar să dezvolte sau să detalieze dispozițiile Legii nr. 119/1996. În sfârșit, pe parcursul procesului de documentare și elaborare a tezei de doctorat am identificat o serie de inadvertențe sau lacune normative, atât în conținutul Legii nr. 119/1996, cât și al Metodologiei. Pentru eliminarea acestora, am fundamentat propuneri de lege ferenda corespunzătoare. Cu titlu de exemplificare, în ordine cronologică, prezint doar câteva dintre acestea: - unanim este admis în doctrină că starea civilă a persoanei fizice este opozabilă erga
existența unei norme care să permită persoanelor interesate să aibă acces la consultarea Yüklə 1,23 Mb. Dostları ilə paylaş:
|