“Nistrul de Jos” pentru copii Autori: Liliana Josan, Tatiana Izverskaia, Andrei Isac, Alexei Andreev, Gabriel Mărgineanu

52

Broasca-râioasă-verde (Bufo viridis)

nevertebrate, dăunătoare plantelor agrico-

le. Diminuarea numărului de broaşte este 

cauzată  de  poluarea  şi  secarea  bazinelor 

temporare  de  reproducere.  Un  alt  factor 

este vandalismul copiilor care uneori dis-

trug fără niciun pretext broaştele venite în 

lacuri pentru reproducere.

Broasca râioasă verde

Зеленая жаба

Bufo viridis

Are  corpul  robust,  membre  groase  şi 

scurte. Ajunge până la 9 cm lungime. Fe-

melele sunt mai mari ca masculii. Spate-

le şi partea superioară a membrelor sunt 

pigmentate: pe culoarea de fond deschisă 

se  evidenţiază  numeroase  pete  verzui-în-

chis, diferite ca mărime şi configuraţie. Fi-

ind rezistentă la uscăciune, populează cele 

mai diverse habitate: câmpii întinse, livezi, 

grădini de zarzavaturi, parcuri şi fâşii fo-

restiere de protecţie. Specie preponderent 

terestră. Este activă noaptea şi în amurg. 

Ziua stă ascunsă în propriile galerii subte-

rane sau în cele săpate de alte animale. La 

început de martie iese din viziunile subte-

rane şi se îndreaptă spre bazinele acvati-

ce. Larvele se hrănesc cu resturi vegetale 

şi resturi animale, contribuind la restabi-

lirea rezervelor de oxigen dizolvat în apă şi 

la păstrarea apelor limpezi şi curate în la-

curi.  Broaştele  mature  consumă  animale 

---

53

Şopârla de câmp (Lacerta agilis)

tori ai agriculturii şi silviculturii, pe care le 

prinde în iarbă, dar şi pe arbori. Totodată 

ea constituie hrană pentru mai multe spe-

cii  de  reptile  şi  mamifere,  asigurând  su-

pravieţuirea acestora. 

Şopârla de câmp

Прыткая ящерица

Lacerta agilis

Se  distinge  prin  dimensiuni  mici  (10-

12  cm)  şi  coloraţie  galbenă-brună  sau 

verzuie-pal  la  masculi,  brună,  brună-gri, 

mai rar verzuie la femele. Abdomenul este 

verzui, galben sau albăstrui cu numeroa-

se pete şi puncte mici întunecate. Este o 

şopârlă robustă, cu picioare scurte. Spe-

cie terestră, preferă habitatele de câmpie 

şi cele colinare virane sau cultivate. Popu-

lează terenurile cu vegetaţie ierboasă din 

luncile râurilor, pajiştile, fâşiile forestiere, 

poienile mari şi lizierele. Este solitară şi te-

ritorială, vânând în orele dimineţii pe unul 

şi  acelaşi  teritoriu  individual.  Când  tem-

peratura coboară mai jos de +7 grade, ele 

se ascund în viziunile subterane şi cad în 

hibernare. Iernează în sol, în galerii subte-

rane proprii. Hrana şopârlei-de-câmp cu-

prinde nevertebrate, inclusiv mulţi dăună-

---

54

Şopârla-verde (Lacerta viridis)

număr mare de nevertebrate, joacă un rol 

mare în menţinerea echilibrului ecologic al 

ecosistemelor. Totodată serveşte ca sursă 

nutritivă  importantă  pentru  foarte  multe 

specii de păsări, mamifere şi reptile.  

Şopârla verde

Зеленая ящерица

Lacerta viridis

Este  o  şopârlă  elegantă,  cu  corp  zvelt, 

cap proeminent, relativ scurt, în special la 

masculi. Spatele masculilor este de culoa-

re verde-intens omogenă, cel al femelelor 

verde-pal, cu două dungi deschise şi nu-

meroase  pete  brune,  negricioase.  Preferă 

terenurile uscate şi bine iluminate, cu ve-

getaţie ierboasă şi subarboricolă dezvolta-

tă, ale luncilor râurilor, pantelor, poienile 

mari. Este o specie diurnă, foarte ageră în 

zilele  însorite.  De  regulă,  fiecare  şopârlă 

îşi are teritoriul propriu, amplasat în jurul 

viziunii sale subterane unde stă ascunsă 

noaptea. Se alimentează preponderent cu 

nevertebrate. Vânând sau salvându-se de 

duşmani, se caţără frecvent pe tufari şi ar-

bori, fiind în stare să sară de pe o creangă 

pe alta sau pe pământ de la înălţimi foarte 

mari. Fiind numeroasă şi consumând un 

---

55

Broasca-mare-de-lac (Pelophylax ridibundus)

ele se afundă în nămol. Iernează cca. 7-8 

luni. Această specie reprezintă hrana prin-

cipală a multor păsări de baltă.

Broasca de lac mare

Лягушка озерная

Pelophylax ridibundus

Este cea mai mare broască din Moldova. 

Femelele ating lungimea de 15 cm. Broas-

ca are corp mare, cu membre posterioare 

lungi;  pielea  este  granulată.  Spatele  este 

verde  sau  verde-măsliniu,  cu  pete  mari 

întunecate  de  forme  diferite.  În  colţurile 

gurii  masculii  au  două  rezonatoare  care, 

în  stare  de  repaus,  formează  nişte  cute 

proeminente caracteristice. Specie acvati-

că, populează întreaga diversitate a bazi-

nelor acvatice. Este unica specie capabilă 

să populeze râurile mari şi mici, preferând 

afluenţii  cu  apă  mai  domol  curgătoare. 

Specie în fond diurnă, dar poate fi activă 

în amurg şi în nopţile cu lună. Broaştele-

mari-de-lac pe lângă nevertebrate, consu-

mă şi multe animale vertebrate. O dată cu 

coborârea temperaturii mai jos de 4-50C, 

---

56

Plante rare şi tipice pentru 

Zona Ramsar „Nistrul de Jos”

P

rotecţia speciilor de plante pe cale de dispariţie re-

prezintă una dintre problemele de bază ale conser-

vării  biodiversităţii  pentru  generaţiile  viitoare.  În  rezul-

tatul aratului tuturor terenurilor cât de cât potrivite, al 

păşunatului prea intensiv şi al plantării culturilor fores-

tiere (în special al unor specii străine acestor meleaguri, 

aşa  ca  salcâmul)  pe  poienile  de  stepă  ale  gârneţelor,  a 

avut loc o secătuire extremă a vegetaţiei, iar unele specii 

de stepă chiar au dispărut cu totul. Oamenii colectează 

mai multe plante pentru tratarea unor boli, dar nu sunt 

atenţi şi scot plantele cu tot cu rădăcini, fapt ce face im-

posibilă  înmulţirea  lor  şi  astfel  se  reduce  numărul  lor. 

În Zona Nistrului de Jos pot fi întâlnite multe specii fru-

moase care necesită a fi protejate.

---