52
Broasca-râioasă-verde (Bufo viridis)
nevertebrate, dăunătoare plantelor agrico-
le. Diminuarea numărului de broaşte este
cauzată de poluarea şi secarea bazinelor
temporare de reproducere. Un alt factor
este vandalismul copiilor care uneori dis-
trug fără niciun pretext broaştele venite în
lacuri pentru reproducere.
Broasca râioasă verde
Зеленая жаба
Bufo viridis
Are corpul robust, membre groase şi
scurte. Ajunge până la 9 cm lungime. Fe-
melele sunt mai mari ca masculii. Spate-
le şi partea superioară a membrelor sunt
pigmentate: pe culoarea de fond deschisă
se evidenţiază numeroase pete verzui-în-
chis, diferite ca mărime şi configuraţie. Fi-
ind rezistentă la uscăciune, populează cele
mai diverse habitate: câmpii întinse, livezi,
grădini de zarzavaturi, parcuri şi fâşii fo-
restiere de protecţie. Specie preponderent
terestră. Este activă noaptea şi în amurg.
Ziua stă ascunsă în propriile galerii subte-
rane sau în cele săpate de alte animale. La
început de martie iese din viziunile subte-
rane şi se îndreaptă spre bazinele acvati-
ce. Larvele se hrănesc cu resturi vegetale
şi resturi animale, contribuind la restabi-
lirea rezervelor de oxigen dizolvat în apă şi
la păstrarea apelor limpezi şi curate în la-
curi. Broaştele mature consumă animale
53
Şopârla de câmp (Lacerta agilis)
tori ai agriculturii şi silviculturii, pe care le
prinde în iarbă, dar şi pe arbori. Totodată
ea constituie hrană pentru mai multe spe-
cii de reptile şi mamifere, asigurând su-
pravieţuirea acestora.
Şopârla de câmp
Прыткая ящерица
Lacerta agilis
Se distinge prin dimensiuni mici (10-
12 cm) şi coloraţie galbenă-brună sau
verzuie-pal la masculi, brună, brună-gri,
mai rar verzuie la femele. Abdomenul este
verzui, galben sau albăstrui cu numeroa-
se pete şi puncte mici întunecate. Este o
şopârlă robustă, cu picioare scurte. Spe-
cie terestră, preferă habitatele de câmpie
şi cele colinare virane sau cultivate. Popu-
lează terenurile cu vegetaţie ierboasă din
luncile râurilor, pajiştile, fâşiile forestiere,
poienile mari şi lizierele. Este solitară şi te-
ritorială, vânând în orele dimineţii pe unul
şi acelaşi teritoriu individual. Când tem-
peratura coboară mai jos de +7 grade, ele
se ascund în viziunile subterane şi cad în
hibernare. Iernează în sol, în galerii subte-
rane proprii. Hrana şopârlei-de-câmp cu-
prinde nevertebrate, inclusiv mulţi dăună-
54
Şopârla-verde (Lacerta viridis)
număr mare de nevertebrate, joacă un rol
mare în menţinerea echilibrului ecologic al
ecosistemelor. Totodată serveşte ca sursă
nutritivă importantă pentru foarte multe
specii de păsări, mamifere şi reptile.
Şopârla verde
Зеленая ящерица
Lacerta viridis
Este o şopârlă elegantă, cu corp zvelt,
cap proeminent, relativ scurt, în special la
masculi. Spatele masculilor este de culoa-
re verde-intens omogenă, cel al femelelor
verde-pal, cu două dungi deschise şi nu-
meroase pete brune, negricioase. Preferă
terenurile uscate şi bine iluminate, cu ve-
getaţie ierboasă şi subarboricolă dezvolta-
tă, ale luncilor râurilor, pantelor, poienile
mari. Este o specie diurnă, foarte ageră în
zilele însorite. De regulă, fiecare şopârlă
îşi are teritoriul propriu, amplasat în jurul
viziunii sale subterane unde stă ascunsă
noaptea. Se alimentează preponderent cu
nevertebrate. Vânând sau salvându-se de
duşmani, se caţără frecvent pe tufari şi ar-
bori, fiind în stare să sară de pe o creangă
pe alta sau pe pământ de la înălţimi foarte
mari. Fiind numeroasă şi consumând un
55
Broasca-mare-de-lac (Pelophylax ridibundus)
ele se afundă în nămol. Iernează cca. 7-8
luni. Această specie reprezintă hrana prin-
cipală a multor păsări de baltă.
Broasca de lac mare
Лягушка озерная
Pelophylax ridibundus
Este cea mai mare broască din Moldova.
Femelele ating lungimea de 15 cm. Broas-
ca are corp mare, cu membre posterioare
lungi; pielea este granulată. Spatele este
verde sau verde-măsliniu, cu pete mari
întunecate de forme diferite. În colţurile
gurii masculii au două rezonatoare care,
în stare de repaus, formează nişte cute
proeminente caracteristice. Specie acvati-
că, populează întreaga diversitate a bazi-
nelor acvatice. Este unica specie capabilă
să populeze râurile mari şi mici, preferând
afluenţii cu apă mai domol curgătoare.
Specie în fond diurnă, dar poate fi activă
în amurg şi în nopţile cu lună. Broaştele-
mari-de-lac pe lângă nevertebrate, consu-
mă şi multe animale vertebrate. O dată cu
coborârea temperaturii mai jos de 4-50C,
56
Plante rare şi tipice pentru
Zona Ramsar „Nistrul de Jos”
P
rotecţia speciilor de plante pe cale de dispariţie re-
prezintă una dintre problemele de bază ale conser-
vării biodiversităţii pentru generaţiile viitoare. În rezul-
tatul aratului tuturor terenurilor cât de cât potrivite, al
păşunatului prea intensiv şi al plantării culturilor fores-
tiere (în special al unor specii străine acestor meleaguri,
aşa ca salcâmul) pe poienile de stepă ale gârneţelor, a
avut loc o secătuire extremă a vegetaţiei, iar unele specii
de stepă chiar au dispărut cu totul. Oamenii colectează
mai multe plante pentru tratarea unor boli, dar nu sunt
atenţi şi scot plantele cu tot cu rădăcini, fapt ce face im-
posibilă înmulţirea lor şi astfel se reduce numărul lor.
În Zona Nistrului de Jos pot fi întâlnite multe specii fru-
moase care necesită a fi protejate.
Dostları ilə paylaş: |