Genuri literare.
Anticinîi roman. – Moskva, 1969.
Aristotel. Poetica. – Buc., 1956.
Bahtin M. Eposul şi romanul // Probleme de literatură şi estetică. – Buc., 1982.
Bahtin M. Metoda formală în ştiinţa literaturii (P. III. Cap. III. Genul şi realitatea. Critica teoriei formaliste a genurilor). – Buc., 1992.
Bahtin M. Problemele poeticii lui Dostoievski (Romanul polifonic al lui Dostoievski… Dialogul la Dostoievski) – Buc., 19
Bantoş A. Poemul un imperativ al timpului // Creaţie şi atitudine. – Chişinău, 1985.
Bătălia pentru roman. Antologie de A. Saşu şi M. Vartic. – Buc., 1997.
Bileţchi N. Romanul şi contemporaneitatea. Sub red. lui A. Gavrilov. – Chişinău, 1984.
Botezatu E. Poemul moldovenesc contemporan (O naraţiune controversată: poemul. I. În drum spre sinteză. V. Fascinaţia convenţionalului. Elementul oarabolic. 1. Tipuri de alegorii… VI. 1. Principiul epic şi liric de compoziţie. 2. Principiul colajului. 3. Sinteză circulară). – Chişinău, 1981.
Burlacu Al. Camil Petrescu şi însuşirile noi ale romanului. Modele presumtive în romanul lui C. Stere. Un antiutopist modern: Leon Donici // Proza basarabeană: fascinaţia modelelor. – Chişinău, 1999.
Ciobanu-Tofan Alina. Constantin Stere şi Bildungsromanul său // Spiritul loci. Varaţiuni pe o temă. – Chişinău, 2001.
Corbu H. Discursul direct. Aspecte ale publicisticii eminesciene. – Chişinău, 2000.
Corbu H. Speciile comice. Condiţia comicului. Clasificări // Alecsandri şi teatrul. – Chişinău, 1973.
Coroban V. Estetica genului scurt. Originea nuvelei // Studii, eseuri, recenzii. – Chişinău, 1968.
Coroban V. Romanul moldovenesc contemporan. Estetica genului. Ed. II, revăzută. – Chişinău, 1974.
Corti Maria. Genuri literare şi codificări // Principiile comunicării literare. – Buc., 1981.
Curuci L. Poetica lui Eminescu (Poetica genurilor şi speciilor literare. Poetica versului). – Chişinău, 1996.
Curuci L. Sonetul moldovenesc (Studiu, antologie, note). – Chişinău, 1972.
Curuci L. Speciile literare cultivate de V. Alecsandri (Clasificări şi analize). – Chişinău, 2004.
Gacev G.D. Soderjatelinosti hudojestvennîh form. Epos. Lirica. Teatr. – Moskva, 1968.
Levit E. Gheorghe Asachi. Sub red. lui H. Corbu. (Creaţia literară. Vezi caracterizarea speciilor poeziei şi prozei scriitorului. – Chişinău, 1966.
Gavrilov A. Conceptul de roman la Ibrăileanu // Metaliteratură. Vol. 4, 2001.
Gavrilov A. Ibrăileanu şi Bahtin despre poetica specifică a romanului // Metaliteratură, vol. 6, 2002.
Gavrilov A. Reflecţii asupra romanului. – Chişinău, 1986.
Hegel W.Z.G. Prelegeri de estetică. Vol. 2 (Secţia a III-a (continuare). Cap. al III-lea. Poezia. III. Deosebirile de gen ale poeziei. A. Poezia epică. B. Poezia lirică. C. Poezia dramatică. – Buc., 1966.
Hropotinschii A. Evoluţia prozei contemporane. – Chişinău, 1978.
Manolescu N. Arca lui Noe. Eseu despre roman. Vol. 1-3. – Buc.,
Marino Adrian. Genurile literare // Dicţionar de idei literare. – Buc., 1973.
Markiewics H. Genuri şi specii literare // Conceptele ştiinţei literaturii. – Buc., 1988.
Poetica janra i obraza. – Tartu, 1990.
Problema vzaimodeistvia literaturnîh janrov i stilei v zarubejnoi literature XIX-XX vekov. Sbornik naucinîh trudov. – Kalinin, 1990.
Popa M. Tectonica genurilor literare. – Buc., 1980.
Petrescu Camil. Noua structură şi opera lui Marcel Proust // Teze şi antiteze. – Buc,m 1972.
Reizov B.G. Franţuzskii roman XIX veka. – Moskva, 1977.
Russev E.M. Cronografia moldovenească din veacurile XV-XVIII (Premisele apariţiei genului cronicăresc în Moldova). – Chişinău, 1977.
Rusu Liviu. Estetica poeziei lirice. Ed. a 3-a. – Buc., 1969.
Silanţiev I. Teoria recevîh janrov M.M.Bahtina i problema stroenia kursa stilisticeskoi janrovoi naucinoi reci // Bahtin M.M. i gumanitarnaia cultura XX v. – Vilnius, 1995.
Teoria literaturii. Osnovnîe problemî v istoriceskom osveşcenii Kn. 2. Rodî i janrî literaturî (Gacev G. D., Kojinov V. V. Soderjatelinosti literaturnîh form. Meletinskii E. M. Narodnîi epos. Kojinov V. V. Roman-epos novogo vremeni. Problema janrovogo svoeobrazia romana. Skvoznikov V. D. Lirica. Kurghinian M. C. Drama. Borev I. S. Satira). – Moskva, 1964.
Tomaşevski B. Genurile literare. Genurile narative // Teoria literaturii. Poetica. – Buc., 1973.
Vinogradov I. O teorii novellî // Voprosî marksistskoi poetiki. – Moskva, 1972.
Vîrgolici T. Epopeea naţională în literatura română. – Buc., 1980.
Zaharov V. Sistema janrov Dostoevskogo. Tipologhia i poetika. – Moskva, 1985.
Zatonski D. Sistema janrov Dostoevskogo. Tipologhia i poetika. – Moskva, 1985.
Wellek R., Warren A. Teoria literaturii (IV. Studiul intrinsec al literaturii. 17. Genurile literare).
-
Curente literare şi culturale
Abusch A. Humanismm und Realismus în der Literatur. – Leipzig, 1971.
Adams Robert M. The Roman Stamp: Frame and Tocade in some Formes of Neo-Classicism. – Berkeley, 1974.
Andreev L. Impresionism. – Moskva, 1980.
Andreev L. Surrealism. – Moskva, 1972.
Anisimov I.I. Sovremennîe problemî realisma. – Moskva, 1977.
Arte poetice. Romantismul. – Bucureşti, 1982.
Balaşova T. V. Aktivnosti realisma: Literaturno-hudojestvennîe discussii na Zapade. – Moskva, 1982.
Beguin A. Sufletul romantic şi versul. Eseu despre romantismul german şi poezia franceză. – Buc., 1970.
Beşfeliu Marin. Realismul literaturii fantastice. – Craiova, 1975.
Bisrtray George. Marxist models of literary realism. – New York, 1978.
Brandes Georg. Principalele curente literare din secolul al XIX-lea. – Buc., 1978.
Burlacu Al. Mişcarea “generaţionistă”. Autohtonismul ca direcţie literară // Mişcarea literară din Basarabia anilor ’30. Atitudini şi polemici. – Chişinău, 1999.
Burlacu Al. Reflexe parnasiene şi antiparnasiene. Simbolişti întîrziaţi. Reacţii şi interferenţe avangardiste // Poezia basarabeană şi antinomiile ei. – Chişinău, 2001.
Burlacu Al. Tehnica narativă în “Povestea” lui Vasile Vasilache. Proza lui Vlad Ioviţă: reminiscenţe neorealiste. Poezia lui Bucov: de la futurism la neogongorism // Critica în labirint. Studii şi eseuri. – Chişinău, 1997.
Călin Vera. Curentele literare şi evocarea istorică. – Buc., 1963.
Călinescu G., Călinescu M., Marino A., Vianu T. Clasicism, baroc, romantism. – Cluj, 1971.
Cărtărescu M. Postmodernismul românesc. – Buc., 2003.
Canţâr Grigore. Mişcările literare avangardiste // Limba română, nr. 7-8, 2004; nr. 9-10, 2004.
Ciobanu Valeriu. Poporanismul: geneză, evoluţie, ideologie. – Buc., 1946.
Ciocanu Iulian. Metamorfoze narative (M.V.Leosa între modernism şi postmodernism). – Chişinău, 1996.
Ciocanu Ion. Rigorile şi splendorile prizei “rurale”. – Chişinău, 2000.
Ciorănescu Al. Barocul sau descoperirea dramei. – Cluj-Napoca, 1980.
Constantinescu I. Introducere în literatura clasică. – Iaşi, 1978.
Corbu H. Din istoria realismului moldovenesc. Ce este un clasic? // În lumea clasicilor. – Chişinău, 1990.
Criticeskii realism XX veka i modernism. Sbornik st. – Moskva, 1967.
De Michell Mario. Avangarda artistică a sec. XX. – Buc., 1968.
Dumitriu Dana. Ambasadorii sau despre realismul psihologic. – Buc., 1976.
Dima A. Aspecte naţionale ale curentelor literare internaţionale. – Buc., 1973.
Egri Peter. Avantgardism and modernity. A comparason of James Joise’s “Ulysses” with Tomas Mann’s “Der Zauberg” and “Lotte in Weimer”. – Budapest, 1972.
Evropeiskii romantism. Sbornik statei. – Moskva, 1973.
Fabre I. Lumieres et romantisme. Energie et nostalgie. – Paris, 1963.
Fedorov F.P. Romanticeskii hudojestvennîi mir: prostranstvo i vremea. – Daugavpils. – Riga, 1988.
Gagiev A. Romantism i realism. Teoria lit.-hudoj. tipov tvorcestva. – Buc., 1972.
Hegel. Prelegeri de estetică. Vol. 2. Partea a II-a. Dezvoltarea idealului în formele particulare ale frumosului artistic. Secţiunea I. Forma simbolică a artei. Despre simbol în general. Diviziune. Secţiunea a II-a. Forma clasică a artei. Introducere despre clasic în general. 1. Independenţa clasicului ca întrepătrundere a spiritului şi a figurii lui naturale. 2. Arta greacă ca existenţă reală a idealului clasic. 3. Poziţia artistului creator în această formă de artă. Cap. al II-lea. Idealul formei clasice a artei. Secţiunea a III-a. Forma romantică a artei. Introducere. Arta romantică în general. 1. Principiul subiectivităţii interioare.
Hocke Gustav Rene. Manierismul în literatură. – Buc., 1977.
Hutcheon Linda. Politica postmodernismului. – Buc., 1997.
Iliescu A. Poezia simbolistă românească. – Buc., 1985.
Ivaşeva V.V. Novîe certî realisma na Zapade. – Moskva, 1986.
Janrovo-stilevaia evoluţia realisma. Sb. nauc. trudov. – Frunze, 1988.
Levit E. Studii de istorie literară (Vezi: Un gen de tranziţie – Cronici şi povestiri istorice în versuri ş.a.). – Chişinău, 1971.
Liotard J.-F. Condiţia postmodernă. – Buc., 1993.
Literaturnîe manifestî zapadnoevropeiskih klassiţistov. – M., 1980.
Literaturnîe napravlenia i stili. Sbornik statei. – Moskva, 1976.
Lovinescu E. Mişcarea modernistă, rezultantă a sincronismului // Istoria lit.rom. contemporane // Scrieri. Vol. 4. – Buc., 1973.
Lovinescu E. Poporanismul intrat în faza istorică. “Viaţa românească”, variaţiunile lui // Op. cit.
Lovinescu E. Sămănătorismul, epocă de decadenţă poetică // Op. cit.
Lukacs Georg. K istorii realisma. – Moskva, 1939.
Mahlin V. L. Nasledie M.M. Bahtina v kontexte zapadnogo postmodernisma // Bahtin M.M. kak filosof. – Moskva, 1992.
Michauld Guy. Mesage poétique du Simbolisme. – Paris, 1947.
Micu D. “Gândirea” şi gândirismul. – Buc., 1975.
Micu. D. În căutarea autenticităţii. 2 vol. – Buc.,
Micu D. Început de secol. 1900-1916. Curente şi scriitori. – Buc., 1970.
Miroponimanie i tvorcestvo romantikov. – Kalinin, 1986.
Muşina Al. Poezia şi crisele modernităţii // Eseu asupra poeziei moderne. – Chişinău, 1997.
Neavangardistskie tecenia v zarubejnoi literature 1950-1960 godov. – Moskva, 1972.
O literaturno hudojestvennîh teceniah XX v. Sbornik statei. – Moskva, 1966.
Ornea Z. Anii ’30. Extrema dreaptă românească. – Buc.,
Ornea Z. Curentul cultural de la “Contemporanul”. – Buc., 1977.
Ornea Z. Junimismul. – Buc., 1966, 1978.
Ornea Z. Poporanismul. – Buc., 1972.
Ornea Z. Sămănătorismul. – Buc., 1971.
Ornea Z. Tradiţionalism şi modernitate în deceniul al treilea. – Buc., 1986.
Ornea Z. Ţărănismul. Studiu socilogic. – Buc., 1969.
Ot klassiţisma k romantismu. Sbornik statei. – Leningrad, 1970.
Păcurariu D. Clasicism şi romantism. Studii de lit. rom. modernă. – Buc., 1973.
Păcurariu Dim. Clasicism şi tendinţe clasice în literatura română. – Buc., 1979.
Palievskii Piotr V. Puti realisma. Literatura i teoria. – Moskva, 1976.
Papu Edgar. Existenţa romantică. Schiţă morfologică a romantismului. – Buc., 1980.
Petrescu Ioana Em. Modernism/postmodernism. Ipoteză // Portret în grup cu Ioana Em. Petrescu. – Cluj, 1991.
Petrescu Liviu. Poetica postmodernismului. – Piteşti, 1996. (Vezi şi bibliografie).
Poetica realisma. Mejvuzovskii sbornik. I-IV. – Cuibîşov, 1982-1985.
Pop Ion. Avangardismul poetic românesc. – Buc., 1969.
Popovici Doru. Romantismul românesc. - Buc., 1972.
Romantismul românesc şi romantismul european. – Buc., 1970.
Problemî realisma / Materialî diskussii o realizme v mirovoi literature. – Moskva, 1957.
Problemî realisma i hudojestvennoi pravdî. Sbornik statei. Vîpusk I. – Livov, 1961.
Problemî realisma i romantisma v zarubejnoi literature XIX i XX vekov. – Tartu, 1981.
Problemî tipologhii literaturnogo proţessa. – Permi, 1978, 1989.
Problemî vzaimodeistvia literaturnîh napravlenii. – Dnepopetrovsk, 1973.
Raymond Marcel. De la Baudlaire la suprarealism. – Buc., 1980.
Realism v zarubejnîh literaturah XIX-XX vekov. – Saratov, 1989.
Realismus und literarische Kommunikation. – Berlin, 1984.
Romantism (Teoria, istoria, kritika). Sbornik statei. – Kazani, 1976.
Romantism i realism v literaturnîh vzaimodeistviiah. – Kazani, 1982.
Şahova Kira A. Vecino obnovliaiuşciisea realism. O tvorcestve sovremennîh zarubejnîh pisateleah. – Kiev, 1984.
Saveleva L.I. Romanticeskie tendenţii v anticinoi literature. – Kazani, 1973.
Skvoznikov V.D. Realism liriceskoi poezii. – Moskva, 1976.
Sovremennîe problemî realisma i modernism. Sbornik statei. – Moskva, 1965.
Sovremennîe zarubejnîe issledovania po romantismu. Ref. sbornik. – M., 1976.
Ţarik K. Tipologhia neoromantisma. – Chişinău, 1984.
Träger Claus. Studien zur Realismustheorie und Methodologie der Literatur wiessenschaft. – Leipzig, 1972.
Turaev S.V. Ot Prosveşcenia k romantismu (Transformaţia gheroia i izmenenie janrovîh struktur v zapadnoevropeiskih literaturah konţa XVIII – naciala XIX v.). – M., 1983.
Vanslov V.V. Estetika romantisma. – Moskva, 1966.
Vianu T. Idealul clasic al omului. – Buc., 1972.
Zalis Henri. Estetica imperfecţiei. Contribuţii la studiul naturalismului românesc. – Timişoara, 1979.
Zamfirescu I. Istoria universală a teatrului. Vol. 3 (Renaşterea. Reforma. Barocul. Clasicismul). – Buc., 1968.
Zamfirescu I. Teatrul european în secolul Luminilor. – Buc., 1981.
Zatonski D. V. Realism – eto somnenie? – Kiev, 1992.
Zatonski D.V. Evropeiskii realism XIX v. – Kiev, 1984.
V. Literatură, societate, cultură şi civilizaţie, democraţie şi totalitarism
Actualinîe problemî kulturî. – Tartu, 1987.
Bahtin M. Otvet na vopros redacţii “Novogo mira” // Estetika slovesnogo tvorcestva. – Moskva, 1979.
Bibler V.S. Ot naukoucenia k loghike kulturî. – Moskva, 1991.
Berdeiaev N. Istoki i smîsl russkogo kommunisma. + Moskva, 1990.
De la Apollo la Faust: dialog între civilizaţii, dialog între generaţii (antologie). – Buc., 1978.
Dinamica culturî: teoretiko-metodologhiceskie aspectî. – Moskva, 1982.
Duţu Al. Cultura română în civilizaţia europeană. – Buc., 1978.
Escarpit R. Literar şi social. – Buc., 1974.
Gabriel A. Almondo, Sidney verba. Cultura civică. – Buc., 1996.
Huntington S.P. Ciocnirea civilizaţiilor şi refacerea ordinii mondiale. – Oradea, 1998.
Koul M., Skribner S. Kultura i mîşlenie. Psihologhiceskie ocerki. – Moskva, 1977.
Lotman I. M. Izbrannîe statii v trioh tomah. T. 1. Statii po semiotike i tipologhii kuliturî. – Tallin, 1992.
Lotman I. Cultura i vzrîv. – Moskva, 1992.
Lotman I. Studii de tipologie a culturii. – Buc., 1974.
Marino A. Pentru Europa: Integrarea României. Aspecte ideologice şi culturale. - Iaşi, 1995.
Meluhan Marshall. Galaxia Gutenberg. Omul şi era tiparului. – Buc., 1975.
Michaud Guy, Marc Edmond. Vers une science des civilizations? – Paris, 1981.
Miturile comunismului românesc. Sub direcţia prof.L. Boia. – Buc., 2000.
Popper Karl. Societatea deschisă şi duşmanii ei. Vol. 1-2. – Buc., 1993.
Rovenţa-Frumuşani D. Semiotică, societate, cultură. – Buc., 1999.
Savranskii I.L. Kommunikativno-esteticeskie funkţii kelturî. – Moskva, 1979.
Segre Cesare. Istorie – Cultură – Critică. – Buc., 1986.
Tănase Al. Cultură şi civilizaţie. – Buc., 1977.
Tănase Al. O istorie a culturii în capodopere. Vol. 1-2. – Buc., 1988.
Tocqueville A. de. Despre democraţia în America. – Buc., 1992.
Toffler Alvin. Al Treilea Val. – Buc., 1983.
Totalitarism kak istoriceskoe fenomen. – Moskva, 1989.
Zéraffa Michel. Roman et société. – Paris, 1972.
Zima P. V. Littérature et Société: pour une sociologie de l’ecriture // Theorie de la littérature. – Paris, 1981.
Vianu T. Studii de filosofia culturii. – Buc., 1982.
V. şi bibl. la compartimentul “Funcţia ideologică şi socială a literaturii”, precum şi alte surse la acest subiect.
IV. Bibliografie suplimentară
IV.1. Manuale şi dicţionare
Andreeva G.M. Soţialinaia psihologhia. – Moskva, 1980.
Bîju M. T. Mic dicţionar al spiritului uman. – Buc., 1983.
Bogdan-Tucicov ş.a. Dicţionar de psihologie socială. – Buc.,
Bolişoi putevoditeli po biblii. – Moskva, 1993.
Chevalier I., Cheebrant A. Dicţionar de simboluri. – Buc., 1994.
Clément E., Demonique Ch., Hansen-Love L. Filosofia de la A. la Z. Dicţionar enciclopedic de filosofie. – Buc., 2000.
Deely I. Bazele semioticii. – Buc., 1997.
Dicţionar de estetică generală. – Buc., 1972.
Dicţionar de etică (cu caractere chirilice). – Ch., 1981.
Dicţionar de filosofia cunoaşterii (trad. din engleză) 2 vol. – Buc., 1999.
Dicţionar de filosofie. – Chişinău, 1985.
Dicţionar de sociologie. – Buc.,
Dieder I. Dicţionnaire de la filosofie. – Paris, 1984.
Eliade/Gulianu. Dicţionar al religiilor. – Buc., 1993.
Filosofskii enţiclopediceskii slovari. 2-e izd. – Moskva, 1989.
Flonta M. Curs de teorie a cunoaşterii. – Buc., 1969.
Gulian C.I. Bazele istoriei şi teoriei culturii. – Buc., 1975.
Ionescu Nae. Curs de metafizică. – Buc.,
Kernbach Victor. Dicţionar de mitologie generală.
Kiriak. Mitologie. – Buc., f.a.
Kratkaia filosofskaia enţiklopedia. – Moskva, 1994.
Kuhn N.A. Legendele şi miturile Greciei antice. – Buc., 1964.
Mifologhiceschii slovari. Glav.red. E.M. Meletinski. – Moskva, 1993.
Piru I. Introducere în epistemologie. – Buc., 1984.
Popescu-Neveanu P. Dicţionar de psihologie. – Buc., 1978.
Prut Constantin. Dicţionar de artă modernă. – Buc., 1982.
Schweiger Paul. O introducere în semiotică. – Buc., 1984.
Sovremennaia zapadnaia filosofia (slovari). – Moskva, 1991.
Vianu T. Curs de sociologie. Puncte de vedere. – Buc., 1942.
Vianu T. Introducere în teoria valorilor. Întemeiată pe observaţia conştiinţei. – Buc., 1942.
IV.2. Lucrări de interes general.
Aristotel. Metafizica. – Buc., 1967.
Aristotel. Retorica. – Buc.,
Bachelard G. Dialectica spiritului modern. – Buc., 1986.
Bagdasar N. Teoria cunoştinţei. Exprimare sistematică şi critică. Vol.1-2. – Buc., 1941-1942.
Barthes Roland. Mythologies. – Paris, 1964.
Berdeiaev N. Istoki i smîsl russkogo kommunisma. – Moskva, 1990.
Berdeaiev N. Samopoznanie. Opît filosofskoi avtobiografii, I, Istoki i mirovaia sreda. XII. O samopoznanii i ego predelah). – Moskva, 1991.
Berdeaiev N. Smîsl istorii (Gl. 1. O suşcinosti istoriceskogo. Znacenie predania. Gl. VII. Renessans i gumanism. Gl. VIII. Koneţ Renessania n crizis gumanisma. Vhojdenie maşinî. Gl. X. Ucenie o progresse i koneţ istorii. Prilojenie. Volea k jizni i volca k kulture). Moskva, 1990.
Constant Benjamin. Despre libertate la antici şi la moderni. – Iaşi, 1996.
Bibler V. Mîşlenie kak tvorcestvo. – Moskva, 1975.
Biblia. Vechiul şi noul testament.
Blaga L. Ştiinţă şi creaţie. – Buc., 1942.
Braudel Fr. Structurile cotidianului. Vol.1-2. – Buc., 1984.
Burchardt Iacob. Cultura Renaşterii în Italia. Vol. 1-2. – Buc., 1969.
Chaunu Pierre. Civilizaţia Europei în Secolul luminilor. Vol. 1-2. – Buc., 1986.
Chaunu Pierre. Civilizaţia Europei clasice. Vol. 1-3. – Buc., 1989.
Cultură şi societate în epoca modernă. – Cluj-Napoca, 1990.
Drîmba Ovidiu. Istoria culturii şi civilizaţiei. Vol. 1-8. – Buc., 1998.
Efimov Iu. I. Filosofskie problemî teorii antroposoţiogeneza. – Leningrad, 1981.
Einstein Albert. Cum văd eu lumea. Antologie. (Reflecţii despre filosofia, etica, sensurile sociale şi culturale ale fizicii teoretice). – Buc., 1992.
Epistemologie. Orientări contemporane. – Buc., 1970.
Existenţă, cunoaştere, valoare. – Buc., 1970.
Huber Vinifried ş.a. La psychanalyse sciense de l’homme. – Bruxelles.
Huntington Samuel P. Ciocnirea civilizaţiilor şi refacerea ordinii mondiale. – Oradea, 1998.
Iordanskii V.B. Haos i Garmonia. – M., 1982.
Istoria pervobîtnogo obşestva. Obşcie voprosî. Problemî antroposoţiogheneza (Gl.4-a. Predposîlki stanovlenia celoveceskogo obşestva. – Gl. 5-ia. Stanovlenie celoveceskogo obşestva). – Moskva, 1983.
Kuhn Tomas. Metodologhiceskie problemî kompleksnîh issledovanii. – Novosibirsk, 1983.
Logica ştiinţei. – Buc., 1970.
Lotmann I. Studii de tipologia culturii. – Buc., 1974.
Lovinescu E. Istoria civilizaţiei române moderne. Vol. 1-3. – Buc., 1924-1925.
Matematică şi viaţă. – Buc., 1972.
Moles Abraham. Sociodinamica culturii. – Buc., 1974.
Naucinaia kartina mira: osnovanie, formirovanie, razvitie. – Ufa, 1987.
Nemoianu Virgil. Structuralismul. – Buc., 1967.
Piaget I. Dimensiuni interdisciplinare ale inteligenţei. – Buc., 1972.
Piaget I. Epistemologie genetică. – Cluj, 1973.
Piaget I. Structuralismul. – Buc., 1973.
Pîrîu Ilie. Filosofia comunicării. – Buc., 2000.
Popescu V. Morala şi cunoaşterea ştiinţifică. – Buc., 1974.
Popper K. Societatea deschisă şi duşmanii ei. Vol. 1.2. – Buc., 1993.
Popper Karl. Logica cercetării. – Buc., 1981.
Popper Karl. Mitul contextului. – Buc., 1998.
Prigogine I., Stenghers S. Noua alianţă. Metamorfoza ştiinţei. – Buc., 1984.
Prigojin I., Stenghers S. Poreadok iz haosa. Novîi dialog celoveka s prirodoi. – Moskva, 1986.
Psihologie socială. Aspecte contemporane. – Iaşi, 1996.
Ralea M. Explicarea omului // Scrieri: Vol. 1. – Buc.,
Roli metodologhii v istorii nauki. – Novosibirsk, 1985.
Roşca A. Creativitatea generală şi specifică. – Buc., 1981.
Sève Lucien. Marxisme et théorie de la personalitè. – Paris, 1969.
Sève L. Marxism i teoria licinosti (ci. I Psihologhia licinosti kak zarojdaiuşcainşcaiasea nauka. Ci. III. Predmet psihologhii licinosti. Zakliucenie. Smerti i preobrajenie antropologhii). – Moskva, 1972.
Strauss-Lévi Cl. Antropologie structurele (este trad. în rom.). – Paris, 1958.
Teoria cunoaşterii ştiinţifice. – Buc., 1982.
Toffler Alvin. Al Treilea Val. – Buc., 1983.
Viet Jean. Les Méthodes structuralistes dous les sciences sociales. – Paris, 1967.
Zamfirescu M. Istoria universală a teatrului. Vol. 1-3. – Buc., 1958, 1966, 1968.
Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare al Republicii Moldova
APROBAT
Hotărârea Prezidiului CNAA
Nr. _____din ________20__
Preşedinte CNAA
Acad. V. Canţer_________
Paşaportul
specialităţii ştiinţifice:
10.01.08 Teoria literaturii
Chişinău 2010
I. Domeniul ştiinţific în care se conferă gradul ştiinţific:
Filologie.
-
Formula specialităţii:
Teoria literaturii este domeniul filologiei care se ocupă de cercetarea bazelor teoretice ale ştiinţei literare (metodologia literară, istoria literară, critica literară, stilistica, textologia şi analiza textului literar, studierea comparată a literaturii române în contextul literaturii europene şi universale, problematica comunicării literare în contextul teoriilor contemporane ale comunicării umane, a limbajului artistic în contextul filosofiei şi teoriei generale a limbajului, inclusiv informatica, teoriile lingvistice şi semiotice ş.a.).
-
Direcţiile de cercetare:
Studierea sistemică a conceptelor teoretice generale şi a terminologiei literare ca ansambluri terminologice (microsisteme încadrate în macrosisteme – concepţii teoretice;
– Teoria operei literare (a structurii ei interne şi a modului de existenţă ca formă specifică, estetico-artistică de comunicare interumană);
– Evoluţia istorică a literaturii ca proces al devenirii ei continue în formele ei principale – genurile şi speciile literare ca forme conţinutiste / conţinutale (gehaltvolle Formen după Hegel, soderjatelinîe formî după M. Bahtin) ale unor viziuni şi atitudini fundamentale ale omului faţă de lume şi faţă de sine (eu) şi semenul său (altul: tu sau el); curentele literare şi culturale ca forme (mai dinamice decît genurile) de transformare calitativă a conţinutului (conştiinţa estetico-artistică a omului) şi a formei literare (stilurile artistice – expresii literare ale ideologiilor şi mentalităţilor dominante în epoca respectivă).
– Metodologia literară, cercetarea metodelor principale de studiere a fenomenului literar în toată diversitatea şi complexitatea studierii formelor lui de existenţă.
– Aspectele teoretice ale studierii relaţiilor literare inclusiv a traducerii artistice ca formă primordială de receptare a literaturilor străine;
– Valorificarea realizărilor celor mai importante ale gîndirii teoretico-literare contemporane din lume şi critica teoriilor care minimalizează sau chiar neagă specificitatea estetico-artistică a literaturii şi conţinutul ei umanistic, rolul ei important şi de sine stătător în viaţa socială şi individuală a omului.
IV. Cifrul şi denumirea specialităţilor adiacente:
10.01.01 – Literatura română.
10.01.02 – Literatura popoarelor din Federaţia Rusă.
10.01.05 – Literatura universală şi comparată.
10.01.06 – Literatura popoarelor din Asia şi Africa.
10.01.09 – Folcloristică.
10.01.10 – Jurnalism şi ştiinţe ale comunicării.
10.02.01 – Limba română.
10.02.19 – Lingvistica generală (sociologică, psihologică, contrastiv-
tipologică, structurală, matematică, computaţională).
10.02.20 – Teoria limbii (filosofia limbajului, semiotica, teoria traducerii).
09.00.01 – Ontologia şi teoria cunoaşterii.
09.00.04 – Estetica.
09.00.05 – Etica.
09.00.10 – Filosofia şi metodologia ştiinţei.
09.00.13 – Filosofia socială, antropologia filosofică, filosofia culturii.
17.00.01 – Arte audiovizuale. Artă teatrală. Artă muzicală. Artă
cinematografică.
17.00.04 – Arte vizuale. Artă plastică, artă decorativă, artă aplicată. Teoria şi
istoria artelor. Istoria culturii şi civilizaţiei.
18.00.07 – Teoria şi istoria arhitecturii.
19.00.05 – Psihologia socială, politică şi juridică.
19.00.07 – Psihologia personalităţii.
22.00.02 – Sociologia comunicării.
22.00.06 – Sociologia vieţii spirituale.
07.00.01 – Istoria Moldovei (în contextul general al istoriei
românilor).
07.00.02 – Istoria românilor.
07.00.03 – Istoria universală.
07.00.07 – Etnologie, antropologie culturală şi istorică.
07.00.09 – Istoria şi metodologia ştiinţelor istorice.
23.00.03 – Cultură politică şi ideologie; etnopolitologie…
V. Specialităţi complementare:
01.05.03 – Bazele teoretice ale informaticii.
01.01.09 – Cibernetică, matematică.
09.00.06 – Logică.
07.00.12 – Istoria artei.
13.00.02 – Teoria şi metodologia instruirii.
14.00.18 – Psihiatrie şi narcologie.
VI. Delimitările de specialităţile adiacente:
Teoria literaturii se delimitează de specialităţile adiacente nu atît prin obiectul de cercetare (obiectul poate fi acelaşi: opera literară, biografia sau psihologia scriitorului, conţinutul ideologic al curentului literar), cît prin unghiul estetico-artistic sub care e tratat. Conceptele şi metodele din disciplinele adiacente uzitate în cercetările teoretice trebuie deci adaptate acestui obiectiv principal – definirea specificităţii estetico-artistice a fenomenelor literare. Spre deosebire de istoria literaturii, care defineşte concreteţea istorică a fenomenelor literare, şi de critica literară care evidenţiază valorile individuale, originalitatea irepetabilă a creaţiilor literare, teoria literară degagează trăsăturile tipologice generale şi esenţiale ale fenomenului literar, are ca obiect nemijlocit nu atît realităţile literare propriu-zise cît conceptele lor.
Dostları ilə paylaş: |