Agrement comercial

Norme specifice de siguranţă pentru nave de transport persoane

Navele destinate transportului de pasageri trebuie să fie inspectate periodic, din punct de vedere tehnic, astfel ca întotdeauna să fie în perfectă stare de navigabilitate.

Navele destinate transportării pasagerilor vor avea înscris cu vopsea la loc vizibil numărul maxim de persoane pe care le pot lua la bord, conform cu autorizaţia dată de Căpitănia portului. Este interzis să se încarce nava peste numărul de persoane admis.

Pasagerii vor fi îmbarcaţi şi debarcaţi numai pe la scările cheiului sau prin locurile special amenajate în acest scop. Se interzice categoric debarcarea pasagerilor direct pe cheiurile mai înalte decât puntea navei, prin agăţarea sau căţărarea pe trancheţii cheiurilor.

Ambarcarea şi debarcarea pasagerilor se vor face pe schela prevăzută cu balustradă şi supravegheaţi de conducătorul ambarcaţiunii.

La navele de pasageri, măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea accidentelor sunt aceleaşi ca şi la celelalte categorii de nave, cu deosebire că la aceste tipuri de nave, fiind îmbarcaţi pasageri, este necesar să se acorde o atenţie deosebită prevenirii accidentării lor în timpul transportării.

Conducătorul ambarcaţiunii trebuie să se conformeze şi să respecte toate restricţiile date de Căpităniile de port, restricţii în ceea ce priveşte zona de navigaţie şi condiţiile meteorologice limită în care poate naviga.

Toate persoanele aflate la bordul ambarcaţiunii de agrement se vor conforma ordinelor ce le sunt date de către conducătorul ambarcaţiunii în interesul siguranţei navigaţiei sau ordinei la bord.

Personalul de conducere al ambarcaţiunii trebuie să ia toate măsurile de precauţie pe care le impun îndatoririle generale de vigilenţă şi practica profesională curentă pentru a evita punerea în pericol a vieţii persoanelor de la bord precum şi de a crea piedici navigaţiei.

Personalul de conducere al ambarcaţiunii va purta în mod obligatoriu veste de salvare.

Toţi pasagerii de la bordul ambarcaţiunii vor purta în mod obligatoriu veste de salvare.

Răspunderea pentru neportul vestei de salvare de către pasageri revine conducătorului ambarcaţiunii

În nici un caz nu se va permite pasagerilor să conducă ambarcaţiunea.

2.7 Cerinţe de siguranţă pentru protecţia pasagerilor

Înainte de îmbarcarea pasagerilor la bordul ambarcaţiunii, conducătorul de ambarcaţiune va face o scurtă prezentare a navei şi un scurt instructaj cu pasagerii privind condiţiile de siguranţă ale transportului de pasageri, precum şi regulile şi obligaţiile pe care le au din punct de vedere al prevenirii accidentelor. Aceste obligaţii trebuie scrise şi afişate la loc vizibil.

Se va urmări cu atenţie ca toţi pasagerii să respecte instrucţiunile specifice.

Conducătorul de ambarcaţiune de agrement are responsabilităţi din punct de vedere al siguranţei ambarcaţiunii, pasagerilor de la bordul acesteia precum şi din punct de vedere al siguranţei navigaţiei din zona în care navigă.

Conducătorul de ambarcaţiune trebuie să deţină un set de informaţii pentru a putea naviga cu o ambarcaţiune de agrement şi anume:

• 
  caracteristicile de exploatare ale navei cu care operează;
  
• 
  capacitatea de manevră a navei în diferite situaţii de navigaţie şi în diferite zone de
  

navigaţie;

• 
  categorii de riscuri care pot apare pe timpul operării navei şi măsuri de minimizare a
  

acestora;

• 
  modalităţi de intervenţie în situaţii de urgenţă;
  
• 
  regulamente de navigaţie.
  

Conducătorul ambarcaţiunii trebuie să înţeleagă faptul că, în interesul siguranţei navigaţiei, al integrităţii ambarcaţiunii şi a protejării vieţii pasagerilor de la bord, există prevederi legale ce trebuie respectate. În cazul nerespectării prevederilor legale în materie şi a provocării de accidente sau incidente, conducătorul ambarcaţiunii poate fi sancţionat atât contravenţional cât şi penal.

Instrucţiunile pentru pasageri vor cuprinde, cel puţin, următoarele:

• 
  Înainte de îmbarcarea în ambarcaţiunea de agrement, toate persoanele vor îmbrăca vesta de salvare. Conducătorul ambarcaţiunii va verifica îndeplinirea acestei cerinţe de către fiecare pasager precum şi dacă aceştia au îmbrăcat corect vesta de salvare;
  
• 
  La plecarea sau la sosirea ambarcaţiunii nu vă ridicaţi de pe locuri pentru a nu împiedica manevrele de plecare/acostare şi legare!;
  
• 
  Nu ţineţi de vorbă, în timpul manevrelor, personalul care execută manevre cu ambarcaţiunea!;
  
• 
  Coborârea persoanelor din ambarcaţiune trebuie să se facă încet, fără grabă şi cu atenţie sprijinindu-se tot timpul de balustrade;
  
• 
  Este interzis persoanelor transportate cu ambarcaţiunea de a se prinde de corpul navei la care acostează sau de la care pleacă ambarcaţiunea;
  
• 
  Supravegheaţi copiii, ţineţi-i întotdeauna lângă dumneavoastră!;
  
• 
  În timpul marşului nu aruncaţi peste bord ţigări aprinse sau chibrituri aprinse!;
  
• 
  Nu vă aplecaţi peste bord deoarece există pericolul de cădere în apă!;
  
• 
  În cazul când observaţi pe cineva căzând în apă, aruncaţi primul colac de salvare cât mai aproape de cel căzut în apă şi daţi imediat alarmă „OM LA APĂ” astfel ca să fiţi auzit de personalul care conduce ambarcaţiunea;
  
• 
  La ambarcare sau debarcare nu aglomeraţi schela de coborâre;
  
• 
  Evitaţi aglomerarea în bordul în care se acostează;
  
• 
  În timpul marşului rămâneţi aşezaţi pe locurile care v-au fost repartizate;
  
• 
  La trecerea prin bazinele de petrol se va avea grijă ca pasagerii să nu fumeze.
  

Aceste prevederi nu sunt limitative, conducătorul ambarcaţiunii putându-le completa şi cu alte măsuri specifice, după caz.
CAPITOLUL 3. SITUAŢII DE URGENŢĂ

3.1 Tipuri de situaţii de urgenţă

Situaţiile de urgenţă care pot apare pe timup transportului pe apă sunt:

• 
  incendiu/explozie la bord;
  
• 
  coliziunea cu altă navă;
  
• 
  eşuarea navei;
  
• 
  scufundarea navei;
  
• 
  pierderea stabilităţii navei (deplasarea greutăţilor de la bord);
  
• 
  avarierea corpului navei;
  
• 
  defecţiuni mecanice;
  
• 
  ameninţare cu bombă.
  

Situaţiile de pericol iminent, se pot solda cu :

• 
  pierderi de vieţi omeneşti;
  
• 
  vătămări corporale grave;
  
• 
  avarierea/pierderea de bunuri;
  
• 
  poluarea mediului acvatic şi a mediului înconjurător.
  

Cum se reacţionează în situaţii de pericol:

Deprinderile de comunicare ale conducătorului ambarcaţiunii trebuie să ajute pasagerii de la bord în timpul unei situaţii de urgenţă, având în vedere că tot timpul aceştia trebuie să fie asiguraţi că situaţia este sub control.

Astfel pentru a ajuta pasagerii trebuie:

• 
  să le vorbească cu încredere şi fermitate;
  
• 
  să fie foarte convingători în momentul transmiterii informaţiilor pentru ca pasagerii să aibă încredere în persoana care dă comenzile;
  
• 
  să vorbească concis, astfel încât toată lumea să poată înţelege mesajul;
  
• 
  să fie pregătiţi pentru a da răspunsuri pasagerilor deoarece este ştiut faptul că aceştia obişnuiesc să ceară informaţii suplimentare;
  
• 
  să li se comunice pasagerilor numai ceea ce se ştie cu certitudine şi nicidecum să se exprime propriile păreri cu privire la situaţia de urgenţă apărută;
  

Depăşirea unei situaţii de urgenţă pe timpul transportului pe apă depinde de gradul de instruire şi antrenare a personalului de conducere al ambarcaţiunii. Toti membrii echipajului trebuie să ştie cu exactitate ce se aşteaptă de la ei într-o situaţie de urgenţă, iar acest lucru se obţine numai prin antrenamente şi exerciţii, regulate şi realiste.

Astfel acest personal, trebuie să fie familiarizat cu modalitatea de intervenţie în caz de pericol, înaintea începerii activităţii de agrement nautic comercial.

Exerciţiile, pentru fiecare situaţie de urgenţă simulată, trebuie desfăşurate, pe cât posibil, ca şi când nava s-ar afla în situaţia de urgenţă respectivă.

Înainte de îmbarcarea persoanelor la bordul ambarcaţiunii, se va face un instructaj pentru ca aceste persoane să fie capabile sa utilizeze echipamentele si mijloacele de salvare, precum şi cele de stins incendiul.

Un instructaj poate acoperi diferite părţi ale echipamentelor sau mijloacelor de salvare şi de stins incendiul precum şi de acordare a primului ajutor medical.

Un asemenea instructaj trebuie făcut fiecărei persoane de la bord şi va include :

• 
  localizarea şi utilizarea echipamentului de salvare;
  
• 
  hipotermia, tratamentul de prim ajutor în caz de hipotermie şi alte proceduri
  

corespunzătoare de prim ajutor;

• 
  instrucţiuni speciale necesare pentru utilizarea mijloacelor de salvare de la bord, în
  

condiţii meteorologice grele (vânt puternic/valuri);

• 
  localizarea şi utilizarea mijloacelor de stins incendiu.
  
• 
  Semnalele de solicitare asistenţă în caz de pericol
  

În caz de accidentare, primul ajutorul medical trebuie să fie însoţit în permanenţă şi de ajutor psihologic.

În momentul accidentului, victima poate intra în stare de şoc, dominată fiind de sentimente şi gânduri contradictorii, cum ar fi:

• 
  Eu sunt vinovat?
  
• 
  Sunt grav rănit?
  
• 
  Voi ajunge la spital?
  
• 
  Mă poate ajuta cineva?
  
• 
  Mai este cineva rănit?
  
• 
  Ce vor spune cei de acasă?
  

Suportul psihologic acordat accidentatului, de la început, previne riscul deteriorării circulaţiei sanguine şi astfel se măresc şansele de recuperare ale acestuia.
Controlează situaţia, nu intra în panică, păstrează-ţi autocontrolul!

Fii apropiat, dă căldură umană şi siguranţă!

Rămâi lângă accidentat, comunică permanent cu el, încurajează-l!
3.2 Măsuri pentru salvarea vieţii umane pe apă

Tot personalul de la bordul unei ambarcaţiuni de agrement trebuie să cunoască următoarele:

• 
  locul de amplasare a echipamentului de salvare individual (colaci, veste de salvare);
  
• 
  tehnici de utilizare a echipamentului individual de salvare;
  
• 
  importanţa purtării vestei de salvare pe toată durata navigaţiei cu ambarcaţiunea;
  
• 
  locul de amplasare a materialelor şi echipamentelor de stins incendiu;
  
• 
  importanţa menţinerii unei anumite poziţii, pe timpul şederii la bordul ambarcaţiunii;
  

• 
  importanţa menţinerii braţelor, mâinilor şi degetelor în interiorul ambarcaţiunii pe
  

timpul apropierii de pontonul de acostare;

• 
  efectul deplasării ambarcaţiunii pe apă, a luminii solare, valurilor, vântului, sunetelor.
  

Procedurile de salvare trebuie să fie experimentate astfel încât fiecare persoană de la bord să ştie ce are de făcut în caz de situaţie de urgenţă şi să fie familiarizată cu:

• 
  scopul şi modalitatea de utilizarea a echipamentului de intervenţie în situaţii de
  

urgenţă;

• 
  atribuţiile ce trebuie îndeplinite la bordul ambarcaţiunii.
  

Înecul poate fi fatal în câteva minute, dacă ajungeţi în apă, în stare de inconştienţă şi nu aveţi îmbrăcată vesta de salvare.

Dacă aveţi această neşansă , respectaţi următoarele reguli:

• 
  purtaţi permanent vesta de salvare;
  
• 
  nu vă dezbrăcaţi şi nu vă descălţaţi;
  
• 
  protejaţi-vă capul, prin orice mijloc;
  
• 
  strângeţi-vă bine îmbrăcămintea la gât, la încheietura mâinilor şi la glezne;
  
• 
  pe vreme rea, staţi cu spatele în vânt /val;
  
• 
  mişcaţi-vă cât mai puţin posibil; nu încercaţi să înotaţi pentru că astfel vă irosiţi
  

energia;

• 
  staţi cât mai strâns pentru a vă micşora suprafaţa velică; ridicaţi genunchii, ţineţi
  

picioarele lipite şi braţele strânse lateral – aşa zisa poziţie HELP (Heat and Energy Loss Prevention);

• 
  dacă sunteţi mai multe persoane în apă, înlănţuiţi-vă cu braţele, dar nu vă legaţi unul
  

de altul, cu chingile vestelor de salvare, sau ale costumelor de imersiune.

Cea mai cunoscută cauză a căderii unei persoane în apă este cea datorată coliziunii ambarcaţiunii cu alte nave sau ambarcaţiuni. Pe lângă aceasta mai sunt o serie de cauze cum ar fi: conducerea riscantă a ambarcaţiunii, viteza excesivă, neatenţia conducătorului pe timpul navigaţiei, lipsa de experienţă a acestuia, conducerea sub influenţa băuturilor alcoolice sau a substanţelor halucinogene.

O altă cauză care poate determina căderea unei persoane în apă este lipsa de atenţie şi de supravegehre pe timpul ambarcării sau debarcării persoanelor la şi de la bordul ambarcaţiunii.

În cazul căderii unei persoane în apă într-un loc unde apa este suficient de adâncă, persoana trebuie sfătuită să înoate până la cel mai apropiat loc de unde poate ieşi din apă cu uşurinţă, pur şi simplu mergînd în picioare, sau utilizând echipamente cum ar fi o scară fixă a cheiului, un dispozitiv pentru recuperarea persoanei la bord sau o platformă de înot, în cazul în care acestea există la bordul ambarcaţiunii. In funcţie de starea vremii şi respectiv a temperaturii apei, persoana trebuie să iasă cât mai repede posbil din apă pentru a preveni hipotermia.

Căderea unei persoane în apă pe timpul cât ambarcaţiunea este în mers.

Acest fapt se poate întâmpla atunci când pe timpul navigaţiei ambarcaţiunea are un unghi de înclinare mai mare decât cel admis şi ca urmare o persoană se dezechilibrează şi este aruncată din scaunul său. La urcarea în ambarcaţiune conducătorul de ambarcaţiune este cel care repartizează persoanele pe locurile din aceasta, în funcţie de greutatea acestora astfel încât greutatea să fie repartizată uniform la bord şi ambarcaţiunea să fie echilibrată. Pe timpul deplasării persoanele de la bord trebuie să rămână aşezate pe locurile care le-au fost repartizate.

Pasagerii nu trebuie să stea în picioare atunci când ambarcaţiunea este în mişcare.

La bordul ambarcaţiunii trebuie să existe echipamentul necesar pentru salvarea unei persoane căzută în apă.

Îndatoririle conducătorului de ambarcaţiune de agrement cu motor pentru salvarea persoanelor căzute în apă

Atunci când de la bordul unei ambarcaţiuni se observă o persoană căzută în apă, conducătorul

acesteia are obligaţia morală şi legală de a acorda ajutorul necesar pentru salvarea vieţii umane.

Se vor folosi toate mijloacele de salvare disponibile la bordul ambarcaţiunii pentru salvarea

persoanei aflată în pericol de înec.

Salvarea unei persoane căzute în apă se va efectua astfel :

• 
  se va micşora viteza ambarcaţiunii până la limita de guvernare;
  
• 
  apropierea de persoana aflată în apă se va face urmărind ca aceasta să se afle în bordul
  

de sub vânt (barca se va afla faţă de omul căzut în apa spre direcţia din care bate vântul), măsura luată pentru protejarea omului căzut în apă;

• 
  dacă este posibil se va arunca colacul de salvare către persoana căzuta în apă ;
  

• 
  se va proteja persoana din apă de elicea ambarcaţiunii;
  
• 
  după recuperare se va acorda, dacă este nevoie, primul ajutor medical.
  

Hiportemia este caracterizată de scăderea temperaturii corpului şi, în absenţa echipamentului de protecţie corespunzător, poate fi fatală în câteva ore. În cazul căderii persoanelor în apă cu în zone cu climă rece, se impun următoarele reguli:

• 
  închideţi complet ambarcaţiunea, pentru a împiedica pătrunderea aerului rece (totuşi,
  

la intervale regulate se impune ventilarea, pentru eliminarea bioxidului de carbon acumulat);

• 
  protejaţi-vă cu cât mai multe haine/pături; izolarea capului este importantă, deoarece
  

acesta radiază multă căldură;

• 
  hainele ude nu izolează corpul şi este mai bine să fie scoase şi uscate înainte de a fi
  

reîmbrăcate;

• 
  utilizaţi mijloacele de protecţie termică existente în ambarcaţiune;
  
• 
  încălziţi-vă reciproc; staţi cât mai strâns unul de altul, fără a afecta stabilitatea
  

ambarcaţiunii;

• 
  faceţi exerciţii simple, cum ar fi întinderea membrelor şi mişcarea degetelor; acest
  

lucru ajută circulaţia, fără a vă irosi energia;

• 
  supravegheaţi-vă reciproc şi faceţi apeluri regulate; primele semne de hipotermie sunt
  

apatia şi indiferenţa;

• 
  înlocuiţi regulat persoana care face veghe exterioară, ea fiind cea mai expusă frigului.
  

Deshidratarea

Deshidratarea reprezintă pierderea de apă conţinută în corpul uman şi, atunci când corpul nu este hidratat corespunzător, poate fi fatală în câteva zile (7-10 zile). De aceea, în caz de situaţie de urgenţă, se vor avea în vedere următoarele:

• 
  nu beţi niciodată apă de mare, nici chiar amestecată cu apă dulce; sarea conţinută de aceasta ucide mai repede decât setea;
  
• 
  colectaţi cât mai multă apă de ploaie (sau condens) , iar înainte de consum testaţi-o să vedeţi dacă are gust bun/normal;
  
• 
  nu consumaţi alcool;
  

În afara pericolelor majore, se mai pot întâlni şi alte pericole, cum ar fi: degerarea, insolaţia, arsurile solare, răul de mare, poluare sau incendiu la suprafaţa mării, incendiu la bordul ambarcaţiunii etc.

Răsturnarea ambarcaţiunii

Majoritatea situaţiilor de răsturnare a ambarcaţiunilor au loc din cauza erorii umane, respectiv a neatenţiei şi a lipsei de experienţă a conducătorului ambarcaţiunii. Aceste situaţii pot fi create prin schimbarea bruscă a direcţiei de mers a ambarcaţiunii utilizând o viteză excesivă.

O altă situaţie ar fi atunci când ambarcaţiunea este ancorată necorespunzător sau împotriva curentului apei sau pe timp cu vânt foarte puternic, toate acestea facând ambarcaţiunea instabilă.

Pentru a reduce riscul răsturnării ambarcaţiunii trebuie să aveţi permanent în minte următoarele:

• 
  Informaţi-vă cu privire la starea vremii înainte de plecarea în voiaj. Fiţi conştient de
  

forţele externe care acţionează asupra navei cum ar fi vânt, valuri, adâncimea apei precum şi de anotimp;

• 
  Nu supraîncărcaţi ambarcaţiunea. Fiţi conştient de calităţile şi capacităţile
  

ambarcaţiunii precum şi de faptul că prin supraîncărcarea unei nave se poate afecta bordul liber, ceea ce poate determina pătrunderea apei în ambarcaţiune;

• 
  Faceţi tot posibilul ca ambarcaţiunea să funcţioneze cu rezervoarele de combustibil şi
  

de apă de balast, umplute cât mai mult posbil. Aceasta va contribui la reducerea posibilităţii de deplasare a greutăţilor lichide şi la menţinerea stabilităţii ambarcaţiunii;

• 
  Ţineţi trapele, uşile, ferestrele închise. Aceasta va preveni intrarea apei în
  

ambarcaţiune;

• 
  Reglaţi viteza şi cursul ambarcaţiunii pentru a minimiza mişcările de balans ale
  

acesteia şi de a menţine stabilitatea acesteia;

• 
  Evitaţi schimbările brusce de viteză pentru a nu pune în pericol stabilitatea
  

ambarcaţiunii.

Există întotdeauna semne de avertizare cu privire la faptul că ambarcaţiunea poate deveni instabilă şi se poate răsturna, poate lua apă sau se poate scufunda. De aceea, ambarcaţiunea trebuie verificată şi vizual. Daca aceasta este înclinată într-un bord, înseamnă că apa a intrat în ambarcaţiune, iar dacă pescajul nu este reglat în mod corespunzător înseamnă că ambarcaţiunea a luat apă. În acest caz verificaţi dacă dopul de golire a ambarcaţiunii este fixat corespunzător. Uneori în cazul în care pompa de santină funcţionează la frecvenţe neobişnuite, acesta ar putea fi un semn că barca ia apă. Luarea în considerare a acestor semne precum şi a măsurilor preventive de întreţinere a ambarcaţiunii, reduc riscul de accident prin pierderea stabilităţii ambarcaţiunii.

Dacă ambarcaţiunea se răstoarnă, toate persoanele trebuie să rămână în apropiere de aceasta, deoarece aceasta cu oameni împrejurul ei este mai uşor de localizat decât un număr de persoane împrăştiate cărora li se vede doar capul la suprafaţa apei. Fiecare persoană trebuie să încerce să se urce pe ambarcaţiunea răsturnată cât mai sus posibil, în primul rând pentru a perveni hipotermia. Dacă ambarcaţiunea s-a scufundat deja, toate persoanele trebuie să stea grupate la un loc.

Eşuarea

Această situaţie de pericol este datorată cel mai adesea necunoaşterii zonei de navigaţie de către conducătorul de ambarcaţiune. De aceea regulamentele de navigaţie prevăd obligativitatea deţinerii la bord a hărţilor de navigaţie. Adâncimea apei din zona în care navigă ambarcaţiunea trebuie să fie cunoscută nu numai din motive de siguranţă ci şi din motive de prevenire a avarierii sistemului de propulsie. Dacă elicea loveşte fundul apei poate cauza avarii importante din punct de vedere ecologic şi uneori chiar şi daune de poluare a mediului.

3.3 Măsuri în caz de incendiu

Riscul izbucnirii unui incendiu la bordul unei ambarcaţiuni de agrement este de regulă extrem de scăzut. Cu toate acestea, acest risc nu poate fi total eliminat şi prin urmare nu trebuie neglijat. Adoptarea unor măsuri de prevenţie serioase, poate reduce substanţial probabilitatea producerii unui incendiu sau minimiza efectul acestuia.

Principalele măsuri care trebuie luate pentru protecţia contra incendiilor:

Măsuri de protecţie de ordin constructiv:

• 
  construcţia ambarcaţiunii, a dotărilor şi furniturilor să fie din materiale cu slabe proprietăţi combustibile,
  
• 
  instalaţia electrică să aibă clasă de protecţie ridicată;
  
• 
  sistemul de alimentare cu combustibil şi rezervoarele de stocare a acestuia să fie protejate şi izolate corespunzător;
  
• 
  motorul ambarcaţiunii să fie de un tip omologat, fără elemente de improvizaţie, cu certificat de revizie tehnică periodică.
  

Măsuri de prevenirea incendiului:

Conducătorul ambarcaţiunii trebuie să aibă cunoştinţe şi competenţe privind prevenirea şi combaterea incendiilor la nave, precum şi aptitudini de leader şi crowd management.

El trebuie să se impună ca unic conducător şi coordonator al întregii activităţi ce ţine de siguranţa navigaţiei şi a pasagerilor, să interzică cu desăvârşire fumatul la bord, precum şi utilizarea focului deschis (facle, artificii, petarde, etc);

Să ofere pasagerilor un minim instructaj referitor la procedurile corecte de urmat în caz de incendiu care ar putea să cuprindă, dar nu neaparat să se limiteze la următoarele aspecte:

• 
  Atenţionarea conducătorului asupra oricărui indiciu ce ar putea sugera prezenţa unui
  

potenţial pericol (miros, fum, scântei, încălzire excesivă, etc.);

• 
  Păstrarea calmului şi respectarea indicaţiilor conducătorului;
  
• 
  Familiarizarea sumară a pasagerilor cu mijloacele de care dispune ambarcaţiunea
  

pentru combaterea incendiilor şi cu acţiunile ce trebuie intreprinse la solicitarea conducătorului de cei ce se află în imediata apropiere a focului;

• 
  Abandonarea navei numai la ordinul acestuia şi doar prin zona indicată (bordul babord, tribord, etc),