Програма для загальноосвітніх навчальних закладів



Yüklə 0,55 Mb.
səhifə5/5
tarix15.07.2018
ölçüsü0,55 Mb.
#56155
növüПрограма
1   2   3   4   5

Clasa a 9–a

( 70 de ore, 2 ore pe săptămînă, disponibile – 8 ore)





Ore

Conţinutul materiei de studiu

Cerinţele de stat faţă de nivelul pregătirii generale a elevilor

1



    INTRODUCERE



Literatura moldoveneas­că – reflectare artistică a vieţii poporului din cele mai vechi timpuri şi pînă-n prezent. Apariţia şi evoluţia literaturii moldoveneşti. Relaţia literatura – viaţa şi importanţa ei în progresul spiritual al fiecărui om şi al întregii societăţi.

Teoria literaturii. Literatura artistică – aspect al conştiinţei obşteşti şi individuale.



Elevul / eleva:



    ●cunoaşte premisele apa­riţiei literaturii moldoveneşti; relaţia literatura-viaţa;

    ●determină importanţa ei în progresul spiritual al omului;










    CREAŢIA POPULARĂ ORALĂ




2

Epica populară. Balada populară. “Codreanu”.

Tema luptei haiducilor împotriva turcilor şi a exploatatorilor locali. Năzuinţa lui Codreanu spre libertate şi dreptate. Particularităţi ale subiectului: poziţia autorului.



Teoria literaturii. Genul epic. Balada populară. Naraţiunea.



    ●cunoaşte noţiuni despre genul epic; baladă populară; conţinutul baladei “Co-

    d­reanu”;

    ●determină tema; ideea ba­ladei; caracteizează eroii; evidenţiază mijloacele de realizare;

    ●îşi argumentează părerile despre faptele haiducilor;






6



    LITERATURA MOLDOVENEASCĂ VECHE








Premisele apariţiei litera­turii vechi moldoveneşti. Periodizarea literaturii. Importanţa documentară, ideologică şi artistică a literaturii vechi.

Literatura moldovenească în limba slavă veche. Literatura religioasă. Activitatea lui G. Ţamblak.

Genuri ale literaturii vechi.



Cronografia oficială mol­do-slavonă (sec. XV–XVI). Leto­pi­seţele lui Macarie, Eftimie şi Azarie – panegirice la adresa domnitorilor.

Literatura moldovenească din sec. XVII. Primele tra­duceri în limba moldo­ve­nească.

Literatura religioasă din sec. XVII. Personalităţi de vază în literatura veche moldovenească. Contribuţia lui Petru Movilă la conso­lidarea relaţiilor culturale mol­do-ucrainene.

Varlaam. “Ca­za­nia”. Valoarea literară.

Do­softei. “Psaltirea în versuri”. Originalitatea versurilor. Dra­gostea de popor, de limba maternă.

Teoria literaturii. Literatura artistică şi literatura istoriografică.





    ●cunoaşte premisele apariţiei şi perioadele de dezvoltare a literaturii vechi mol­doveneşti;

    ●numeşte cărturarii care au activat în aceste secole;

    ●înţelege ce înseamnă scrierile apocrifice;

    ● cunoaşte literatura religioasă;

    ● cunoaşte cronografia mol­do-slavonă; primele tradu­ceri în limba moldoveneas­că; personalităţi de vază ale culturii moldoveneşti;

    ● cunoaşte de unde a apărut cronografia oficială;

    ●demonstrează importanţa cunoaşterii literaturii vechi moldoveneşti, exprimîndu-şi părerea;

    ●cunoaşte prima poezie moldovenească publicată;






8



    LITERATURA MOLDOVENEASCĂ DIN SEC. XVII-XVIII




2

Grigore

URECHE
Letopiseţul Ţării Mol­dovei”

Date biografice. “Leto­pi­seţul…” – model de limbă şi literatură. Oglindirea unor pa­gini din istoria luptelor moldo­venilor împotriva cotropitorilor străini.







    ●cunoaşte date biografice despre cronicar;

    ●descrie portretul lui Ştefan cel Mare;

    ●citeşte analitic unele fagmente din operă;

    ●apreciază patriotismul cronicarului;

    ● demonstrează că Letopiseţul este monument de limbă literară;






2

Miron

COSTIN
Letopiseţul Ţării Moldo­vei”

Privire generală asupra activităţii. “Letopiseţul…” (pre­zen­tare generală).

Cronica lui M.Costin – izvor de inspiraţie pentru scriitorii din secolul al XIX – lea.

●cunoaşte biografia cronicarului;

●determină valoarea artistică a „Letopiseţului”;

●motivează rolul educativ al operei;

● aprecază stilul operei;


2

Ion

NECULCE
Letopiseţul Ţării Moldo­vei”

Privire generală asupra creaţiei. “O samă de cuvin­te” – prima culegere de le-gende istorice.



Teoria literaturii. Elemente de literatură artistică.

Relaţii interdisciplinare. “Letopiseţul Kievean”.

● relatează succint biografia lui I. Neculce;

●evidenţiază valoarea literară a letopiseţului;

● înţelege prin ce se deosebeşte cronica lui I. Neculce de cronicile celorlalţi cronicari;





2

Dimitrie

CANTEMIR
Descrierea Moldovei”
Personalitate multilate­ra­lă a culturii şi literaturii mol­doveneşti. Interesul scriito­rului faţă de trecutul istoric al ţării.

Teoria literaturii. Uma­nismul.

● vorbeşte despre D. Cantemir, demonstrează aportul lui la prosperarea culturii, literaturii moldo­veneşti şi culturii europene;

● înţelege importanţa activităţii literare a acestei persona­lităţi remarcabile;

● sesizează valoarea enciclopedică a operei;

●citeşte şi comentează unele fragmente din operă;



    4








    DIN LITERATURA Sec. XIX




    2

Alecu

RUSSO

Poezia poporală”.

Scurtă caracterizare a vieţii şi activităţii literare. Vederile romantice ale scriitorului. Aprecierea folclorului ca izvor de cunoaştere a vieţii po­porului. Folclorul şi opera (teoria şi practica scriitorului).

Teoria literaturii. Studiul literar.

Lectură individuală. A. Rus­so. “Piatra teiului”.








    ●cunoaşte date biografice despre A. Russo; opera li-terară;

    ●apreciază importanţa stu­diului literar;

    ●îşi argumen­tează părerea;

    ● cunoaşte noţiuni generale despre studiul literar;








2

Costache

NEGRUZZI
Istoria unei plăcinte”

“Scrisorile” – caracterul lor realist. Clasificarea tematică. Portretele satirice în “Istoria unei plăcinte”. Elemente ale portretului literar.



Teoria literaturii. Genul epistolar. Clasicismul.

Lectură individuală. C. Ne­gruzzi. “Fiziologia provin­cialului”.



    ●cunoaşte date biografice despre scriitor; conţinutul povestirii; noţiuni generale despre genul epistolar şi clasicism;

    caracterizează eroul prin­cipal exprimîndu-şi părerea;





●cunoaşte temele abordate de autor în „Scrisori”;

10



    DIN LITERATURA Sec. XX




2


Tema valorilor spirituale

în operele scriitorilor

moldoveni
Literatura plaiului natal
Ariadna

ŞALARI
Un om printre oameni”

Oamenii şi sentimentele lor, valorile timpului şi poziţia individului – problemele po­vestirii. Tragismul soartei lui Mihail – tatăl, eroul principal. Sensuri emotive, valori etice ale operei.



Lectură individuală. A. Şa­lari. “Neastîmpăr”.





    ●cunoaşte informaţii bio­gra­fice despre scriitoare; operele ei; conţinutul operei;

    ●apreciază tema, ideea, eroii;

    ●determină problemele abor­date în operă;

    ●caracterizează eroii operei;

    ● evidenţiază mijloacele de realizare a mesajului operei;

    ●determină dramatismul în operă;

    ● îşi expune părerea despre faptele, acţiunile eroilor;








Elogiu limbii materne, bogăţiei şi frumuseţii ei în operele scriitorilor

V. Teleucă şi N. Costenco





2

2


Victor

TELEUCĂ
O altă limbă mai fru­moasă nu-i”
Elogiu limbii materne, bogăţiei şi frumuseţii ei, capacităţilor ei de materializare a faptelor măreţe ale omului şi a înaltelor lui valori spirituale. Semnificaţia titlului.

Teoria literaturii. Sensul simbolic al imaginilor.

Lectură individuală. V. Te­leucă. “Copiii”.

Paralelism literar. B. Istru. “Graiul mamei”; A. Ciocanu. “Şi-n cuvinte-i primăvara”; I. Bunin. “Cuvîntul”.
Nicolae

COSTENCO
Limba moldovenească”

Odă limbii moldoveneşti. Limba naţională – tezaur al culturii spirituale a poporului moldovenesc. Structura artistică a poeziei. Mesajul operei.



Teoria literaturii. Strofa.

Lectură individuală. N. Cos­tenco. “Stricătorilor de limbă”.

Paralelism literar. Gr. Vie­ru. “ În limba ta”; P. Zadnipru. “În limba mea”.




    ●cunoaşte date biografice despre scriitori; noţiunile de teorie literară; structura artistică a poeziei lor;

    ●determină ideea care reiese din conţinut; mesajul operelor;

    ●determină tropii;

    ● îşi expune părerea la temă;

    ●citeşte expresiv, recită poeziile;

    ●identifică în text sensul simbolic al imaginilor;








2

Petru

CĂRARE
Cuvîntul buclucaş”

Stilul popular al poetului. Imaginea comică şi ridicolă a eroului central. Trăsăturile dominante ale eroilor negativi angajaţi, naivi, inculţi.



Teoria literaturii. Poezia satirică. Umorul (repetare).

Lectură individuală. N. Esi­nencu. “Cu mortul în spate”.

Paralelism literar.

Iacob Burghiu. “Soare în cîrjă”.




    ●cunoaşte date biografice despre scriitor; activitatea literară; noţiunile de teorie literară; conţinutul operei;

    ●caracterizează eroii mo­tivîdu-şi părerea;

    ●determină tema şi ideea poeziei;

    ●expune subiectul operei;

    ●identifică în text mijloacele artistice;

    ●citeşte expresiv opera studiată;





2

Din literatura română
Mihail

SADOVEANU

Baltagul”

Informaţii biografice. Su­biectul romanului. Caracterizarea personajului principal (Vitoria Lipan). Semnificaţia titlului.

Teoria literaturii. Roma­nul.


    ●cunoaşte date biografice despre autor; conţinutul ro­manului;

    ●caracterizează eroul principal motivîdu-şi părerea;

    ●cunoaşte semnificaţia titlului operei;

    ●determină tema; ideea; per­sonajele;

    ●înţelege asemănările şi deosebirile ro­ma­nului cu balada “Mioriţa”;


18



    LITERATURA UNIVERSALĂ



2

Cîntec despre oastea lui Igor”

Cel mai de vază monu­ment literar al evului mediu. Temeiul istoric al “Cîntecului…”. Lirismul în descrierea eroilor principali – Igor, Iaroslavna, Vsevolod. Compo­ziţia, limbajul artistic al “Cîntecului…”. Legătura poemului cu folclorul.

Teoria literaturii. Unitatea dintre conţinutul şi forma operei literare.

Lectură individuală. D. Li­haciov. “Pămîntul rus”.


    ●cunoaşte geneza ”Cîntu­lui…”; conţinutul lui;

    ●sesizează tema; ideea; com­poziţia;

    ●caracterizează per­so­najele;

    ●îşi expune părerea la temă;

    ●citeşte expresiv;


2


Francesko

PETRARCA

(1304-1374), poet italian.


Sonete (“Cartea de cîntece”: 2-3 opere). Tema principală a sonetelor – sentimentul pe care-l nutreşte poetul faţă de preafrumoasa Laura, care rămîne pentru el femeie ideală.

Teoria literaturii. Sonetul.

Lectură individuală. F. Petrarca. Sonete.

    ●povesteşte despre activitatea lui Petrarca;

    ●îşi expune părerea despre sonetele studiate;

    ●descrie oral chipul Laurei;

    ●descoperă sensul sonetelor;

    ●citeşte expresiv sonetele;

    ● comentează un sonet;



4


    (Sec. XVII- XVIII)




Clasicismul



Moliere

(Jean-Baptiste POQUELIN)

(1622-1673), scriitor fran­cez, dramaturg.


Burghezul în nobilime”
Ridiculizarea pretenţiilor neîntemeiate ale eroului central faţă de cultură şi învăţătură. Particularităţile intrigii comice şi ale descrierii caracterelor în piesă. Motive ale clasicismului. Izvoarele folclorice ale operei lui Moliere.

Teoria literaturii. Clasicismul.

Comedia – specie a ge­nu­lui dramatic.



Lectură individuală. Mo­liere. “Tartiuf”.







    ●cunoaşte date biografice despre autor; conţinutul; tema; idéea; personajele tragediei; noţiunile de teorie literară;

    ●caracterizează eroii;

    ●îşi argumentează opiniile;

    ●demonstrează apartenenţa operei la clasicism;








4

    (Sec. al XIX-lea)


Romantismul

Aleksandr Sergeevici

PUŞKIN

(1799-1837), scriitor rus.


Evghenii Oneghin”
Roma­nul – tezaur al culturii ruse. “Poezia vieţii adevărate” – conţinutul artistic al operei“. “Ciudatul” erou al romanului, firea neobişnuită, evoluţia spirituală a caracterului personajului. Căutările lui One­ghin, sfîrşitul tragic al vieţii, cauzele. Tatiana – idealul etico-moral al poetului. Integritatea caracterului eroinei, măreţia sufletului romantic, profunzimea şi nobleţea firii ei, sinceritatea sentimentelor. Frumuseţea sufletească.

Apropierea de viaţa populară, desăvîrşirea morală a eroinei.



Teoria literaturii. Realismul. Romantismul.

Lectură individuală. A. S. Puş­kin. “Mozzart şi Salieri”.





    ●cunoaşte date biografice despre autor; conţinutul, tema, ideea, personajele poemului; noţiunile de teorie literară;

    ●caracterizează eroii;

    ●determină atitudinea auto­rului faţă de eroi;

    ●îşi argumentează părerile;

    ●citeşte expresiv fragmente din roman, recită un fragment.





4

Mihail Iurievici

LERMONTOV

(1814-1841), poet rus şi prozator.

Chipul lui Puşkin în poezia

Moartea poetului”

Mijloacele oratorice de comunicare, folosite în operă. Tema poetului şi poeziei în opera “Moartea poetului”. Particularităţile compoziţiei operei. Specificul tratări temei dragostei în operă. Trăsăturile social-psihologice prezente în operă. Chipul eroilor principali.




    ●cunoaşte date biografice despre autor;

    ●apreciază tema, ideea ;

    ●caracterizează eroii principali;

    ●analizează particularităţile artistice ale poeziei;

    ●îşi argumentează părerea;

    ●citeşte expresiv poezia.




Repartizarea orelor
Studierea operelor – 57 ore (din care 4 ore disponibile).

Lucrări de control – 2 ore (1 oră la literatura universală).

Comunicarea orală şi scrisă – 6 ore.

Lectură individuală – 3 ore (1 oră la literatura universală).

Repetare la sfîrşit de an – 2 ore.
Pentru memorizare
G. Ureche. fragment din “Letopiseţul Ţării Moldovei” (portretul lui Ştefan cel Mare).

V. Teleucă. “ O altă limbă mai frumoasă nu-i”.

N. Costenco. “Limba moldovenească”.

P. Cărare. “Cuvîntul buclucaş”.

A. Puşkin. “ Evghenii Oneghin” (fragment).

Comunicarea orală şi scrisă
Compuneri cu caracter de problemă.

Expunere cu elemente de creaţie (scris).

Caracterizarea unui grup de personaje literare (scris).

Caracterizarea analitică a unui personaj literar.

Paralela între operele unui sau mai multor scriitori.

Referat literar.

Comentariu literar al unor poezii, fragmente dintr-o operă în proză (scris).

Recenzie la o operă literară (scris).

Rezumat la un articol de teorie critică literară (scris).

Povestire.

Укладачі:
Фетеску Л.І.

Кьося В.В.




Yüklə 0,55 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©www.genderi.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə