PROGRAMA ANALITICA
Vizat,
Consiliul Facultă ii ............
din data de ………….…….
Denumirea disciplinei
HIDROBIOLOGIE
Codul
disciplinei
USVFSEPMDSDLV38
Semestrul
V
Numărul de credite
Facultatea
Silvicultură
Numărul orelor pe
semestru/activităti
Domeniul
Ştiin a mediului
Total
C
S
L
P
Programul de studiu
Ecologie ş i protec ia mediului
56
28
14
Categoria formativă a disciplinei
Disciplina optionala
Obligatorii
Discipline
Anterioare
Recomandate
Obiectivele
disciplinei
Dezvoltarea cunoştin elor referitoare la particularită ile vie ii în mediul
acvatic şi a modului de convie uire dintre diferitele categorii de
organisme acvatice. Însuşirea unor aspecte teoretice şi practice legate
de transformările mediului acvatic datorate activită ilor umane.
Însuşirea principalelor no iuni de hidrobiologie (factorii de mediu proprii
mediului acvatic, aspecte adaptative ale diferitelor particularită i
morfologice, fiziologice şi ecologice proprii organismelor acvatice);
În elegerea fenomenelor complexe care au loc în bazinele acvatice, a
cauzalită ii şi interdependen ei acestor fenomene, precum şi sensul
evolu iei lor;
Apa - mediu de viata. Oceanologie – geografia marilor si oceanelor,
unită ile topografice ale bazinelor marine si oceanice, caracteristicile
fizice şi factorii chimici ai apelor marine, asocia iile de organisme, mediul
salmastru.
Productivitatea biologica a bazinelor acvatice. Poluarea apelor
Poluarea apelor.
Competen e
specifice
1. Cognitive (cunoasterea şi utilizarea adecvată a no iunilor specifice disciplinei)
a. Cunoaştere şi în elegere:
Hidrobiologia este o ramură a ştiin ei care se ocupă cu studiul structurii,
repartizării şi legită ilor interac iunii organismelor acvatice (hidrobion i)
între ele şi cu factorii abiotici (hidrologice, hidrochimice);
Cunoaşterea diversită ii hidrobion ilor şi rolul lor în func ionarea
ecosistemelor acvatice.;
b. Explicare şi interpretare (explicarea şi interpretarea unor procese, precum
şi a con inuturilor teoretice şi practice ale disciplinei):
Cursul realizează o prezentare de ansamblu a structurii comunită ilor de
organisme acvatice şi a rela iilor dintre acestea şi mediul acvatic.
No iunea de hidrobiont este definită din punct de vedere al adaptării
speciilor acvatice în compara ie cu cele din mediul terestru;
Definirea limnologiei, potamologiei, freatologiei, şi oceanologiei ca
discipline integrate în hidrobiologie prezintă orizontul lărgit al acestei
discipline;
Obiectul hidrobiologiei îl constituie diversitatea specifică, structura
cantitativă, starea mediului de trai şi rolul grupărilor ecologice de
hidrobion i (plancton, necton, bentos ş.a.) in func ionarea ecosistemele
acvatice marine şi continentale;
No iunile de Hidrobiologie vor fi corelate cu cele de biologie vegetală şi
animală, biochimie, ecologie, poluarea şi protec ia mediului;
Se va insista asupra efectelor mediului natural sau poluat asupra
diferitelor specii acvatice şi a modului în care acestea pot influen a modul
de via ă al acestora;
Se va eviden ia influen a factorilor de mediu asupra productivită ii
ecosistemelor acvatice;
2. Tehnice / profesionale (proiectarea şi evaluarea activită ilor practice
specifice; utilizarea unor metode, tehnici ş i instrumente de investigare ş i
aplicare):
tehnici clasice şi moderne de prelevarea a probelor hidrobiologice în
scopul eviden ierii densită ii speciilor din fitoplancton, zooplancton şi
bentos;
capacitatea de a transpune în practică informa iile dobândite la curs şi
lucrările practice;
abilită i de cercetare;
capacitatea de a concepe proiecte şi a le derula;
3. Atitudinal – valorice (manifestarea unei atitudini pozitive fa ă de domeniul
ştiin ific, cultivarea unui mediu ştiin ific centrat pe valori şi rela ii democratice,/
promovarea unui sistem de valori culturale, morale, civice, valorificarea optimă ş i
creativă a propriului poten ial în activită ile ş tiin ifice, implicarea în dezvoltarea
institu ională ş i promovarea inova iilor ş tiin ifice, angajarea în rela ii de
parteneriat cu alte persoane sau institu ii cu responsabilită i similare,
participarea la propria dezvoltare personală ):
manifestarea unei atitudini responsabile fa ă de domeniul ştiin ific al
Hidrobiologiei pentru formarea profesionala a studen ilor ca viitori
biotehnologi ;
promovarea unor rela ii principiale de colaborare in echipele de lucru,
stimularea ini iativei;
valorificare optimă şi creativă a poten ialului propriu fiecărui student în
activită ile ştiin ifice din cadrul orelor de lucrări practice;
implicarea în cercetarea ştiin ifică şi în promovarea inova iilor ştiin ifice /
angajarea în rela ii de parteneriat cu alte persoane – institu ii cu
responsabilită i similare – participarea la propria dezvoltare profesională.
reac ia pozitivă la sugestii, cerin e, sarcini didactice, satisfac ia de a
răspunde;
implicarea în activită i ştiin ifice în legătură cu disciplina studiată;
capacitatea de a avea un comportament etic;
abilitatea de a colabora cu specialiştii din alte domenii;
dobândirea abilită ilor practice de lucru va reprezenta un avantaj al
acestor studen i în competi iile pentru ocuparea unui post în
laboratoarele de biologie - hidrobiologie şi de protec ia mediului;
Con inutul
instruirii
nr.de ore
/teme/
aplicatii
CON INUT TEMATIC DE BAZĂ – CURS
HIDROBIOLOGIE
2 ore
1. Introducere: Concept, defini ie, con inut, istoric;
Metode de cercetare în Hidrobiologie;
Legăturile Hidrobiologiei cu alte ştiin e.
Evolu ia cunoştin elor în domeniul Hidrobiologiei
2 ore
2. Studiul comunită ilor de hidrobion i, structurii lor specifice şi diversită ii,
rela iilor interpopula ionale în dependen ă de componen a mediului de trai ca
bază a stabilită ii componen ei specifice şi func ionării biocenozei. Legită ile
func ionării ecosistemelor acvatice.
Proprietă ile fizice şi chimice naturale ale apei; circuitul apei în natură; produc ia
şi productivitatea ecosistemelor acvatice; teoria limitării naturale a produc iei
biologice şi a factorilor limitativi ai dezvoltării organismelor acvatice.
2 ore
3. Studiul stării ecologice a mediului de trai al hidrobion ilor: componen a fizico-
chimică a apei, suspensiilor şi mâlurilor, prezen a şi calitatea nutri iei, procesele
de acumulare, migra iile substan elor chimice şi energiei în lan urile trofice şi în
ecosistemul integru, legită ile creşterii şi dezvoltării, particularită ilor ciclurilor
vitale.
4 ore
4. Studiul influen ei mediului acvatic asupra plantelor şi animalelor acvatice cu
scopul stabilirii limitelor de toleran ă şi evaluării rezisten ei lor în condi iile
instabilită ii proprietă ilor fizico-chimice ale mediului acvatic (în special, sub
influen a factorilor antropici).
2 ore
5. Stabilirea evolu iei diversită ii specifice actuale a hidrofaunei nevertebratelor şi
a ihtiofaunei, caracterului şi tendin elor modificărilor hidrobiocenozelor în
ecosistemele acvatice în condi iile impactului antropic.
2 ore
6.
Studiul productivită ii şi diversită ii specifice a ecosistemelor acvatice în raport
cu particularită ile lor hidrologice, hidrochimice şi condi iile climaterice.
4 ore
7.
Eutrofizarea antropică şi urmărilor poluării ecosistemelor acvatice cu diferite
tipuri de deşeuri şi ape reziduale – industriale, agricole şi menajere. Studiul
ac iunii diferitor substan e chimice asupra reproducerii şi dezvoltării plantelor şi
animalelor acvatice cu scopul evaluării nivelurilor admisibile de poluare.
4 ore
8. Determinarea factorilor de bază în formarea componen ei apelor naturale,
proceselor şi capacită ilor de autoepurare şi legită ilor de interac iune a
componentelor biotice şi abiotice ale ecosistemelor acvatice.
4 ore
9.
Studiul productivită ii ecosistemelor acvatice ca indice de bază în estimarea şi
elaborarea principiilor şi metodelor de valorificare durabilă a resurselor naturale.
2 ore
10.
Bazele teoretice şi a modelelor matematice de utilizare durabilă a resurselor
biologice naturale.
CON INUT TEMATIC DE BAZĂ – Lucră ri practice
HIDROBIOLOGIE
1 oră
1. Analiza fizico – chimică a probelor de apă prelevate din ecosisteme acvatice
dulcicole - râu, lac: Ph, temperatură, reziduu fix, duritate (determinarea ionilor de
calciu şi magneziu)
1 oră
2. Analiza biologică a apei
Prelevarea probelor biologice de fitoplancton şi zooplancton;
1 oră
3. Determinarea cantitativă şi calitativă a organismelor fitoplanctonice şi
zooplanctonice;
2 ore
4. Analiza biologică a apei
Prelevarea probelor bentonice necesare în identificarea speciilor de
macronevertebrate;
2 ore
5. Determinarea speciilor de macronevertebrate şi analiza densită ii şi diversită ii
speciilor de macronevertebrate,
1 oră
6. Fotografierea probelor observate cu ajutorul microscopului şi a lupei
binoculare şi analiza speciilor determinate;
2 ore
7. Determinarea speciilor indicatoare a gradului de cură enie a apei;
2 ore
8. Determinarea speciilor indicatoare a gradului de poluare a apei;
1 oră
9
.
Determinarea diversită ii specifice actuale a hidrofaunei nevertebratelor şi a
ihtiofaunei, caracterului şi tendin elor modificărilor hidrobioocenozelor în
ecosistemele acvatice în condi iile impactului antropic.
1 oră
10. Evaluarea gradului de impact al factorilor naturali şi antropici asupra calită ii
apei şi productivită ii biologice a ecosistemelor acvatice.
Strategii
didactice
Curs:
-
resurse procedurale:
-
metode ş i procedee didactice: problematizarea, dezbaterea, prelegerea,
explica ia, conversa ia;
-
tehnici de instruire – instruirea programată: principiul progresului gradat;
principiul participării active a studentului; principiul respectării
capacită ilor de învă are ale studentului;
-
moduri de organizare: frontal;
-
resurse materiale: mijloace de instruire (materiale didactice):
videoproiector, retroproiector, laptop, prezentări Power point; filme
documentare;
Aplica ii:
-
resurse procedurale:
-
metode şi procedee didactice: explica ia, experimentul (cu caracter
demonstrativ, cu caracter de cercetare, cu caracter aplicativ), studiul de
caz, conversa ia;
-
tehnici de instruire – explica ia; experimentul, observa ia; principiul
respectării ritmului individual de lucru;
-
moduri de organizare: frontal/grup/individual;
- resurse materiale: material didactic –material de laborator specific
disciplinei, reactivi, planşe, microscoape, higrometru, fileu planctonic pentru
prelevarea probelor planctonice, draga cu buzunar tip MĂLĂCEA pentru
prelevarea probelor de bentos Ph-metru, balan ă electronică; videoproiector,
retroproiector, lupe binoculare, prezentări
Power point.
Bibliografie
pentru
elaborarea
C/S/L/P
BERLINSKY, N., BOGATOVA, Yulia, GARKAVAYA, Galina, 2006 –
Estuary of the Danube, Hdb. Env. Chem., 5, H: 233-264.
CASTRO, P., HUBER, M., 1997 – Marine Biology, WCB/McGraw-Hill, New
York.
COCIASU, Adriana, POPA, Lucia, 1980 – Observations sur l’évolution des
principaux paramètres physico-chimiques de l'eau marine de la zone
Constanta. Cercetări marine, IRCM Constan a, 13 : 51-61.
GOMOIU, M.-T., 1995 – Conservation des écosystèmes côtières de la mer
Noire, Fr. BRIAND (ed) Mediterranean Trybutary Seas, CIESM Science
ssries, 1 :27-43.
MUSTAłĂ, Gh., 2000 – Hidrobiologie, Ed. Universită ii Al. I. Cuza, Iasi.
MUSTAłĂ, Gh., 2001 – Biologie marină, Ed. Jenus.
MǗLLER, G.I., 1995 – Formele larvare ale metazoarelor din Marea
Neagră, Diversitatea lumii vii, Determinatorul ilustrat al florei si faunei
României, Volumul I- Mediul marin, (coordonatorul volumului G.I.
MǗLLER), Ed. Bucura Mond, Bucuresti, 1: 350-368.
NEGREA, St., 1983 – Crustacea, Cladocera, Fauna RSR, Ed.Acad.,
Bucuresti, 1, 12:337p.
ONCIU, Teodora Maria, SKOLKA, M., GOMOIU, M.-T., 2006 – Ecologia
comunită ilor
zooplanctonice de la litoralul românesc al Mării Negre, Ovidius University
Press, Constan a: 169p.
TRUFAS, V., 1969 – Hidrologia R.S.R., Marea Neagră – note de curs,
Centrul de multiplicare al Universită ii din Bucuresti.
Bibliografie
minimală
pentru
studen i
GOMOIU, M.-T., 1995 – Conservation des écosystèmes côtières de la mer
Noire, Fr. BRIAND (ed) Mediterranean Trybutary Seas, CIESM Science
ssries, 1 :27-43.
MUSTAłĂ, Gh., 2000 – Hidrobiologie, Ed. Universită ii Al. I. Cuza, Iasi.
MUSTAłĂ, Gh., 2001 – Biologie marină, Ed. Jenus.
MǗLLER, G.I., 1995 – Formele larvare ale metazoarelor din Marea
Neagră, Diversitatea lumii vii, Determinatorul ilustrat al florei si faunei
României, Volumul I- Mediul marin, (coordonatorul volumului G.I.
MǗLLER), Ed. Bucura Mond, Bucuresti, 1: 350-368.
NEGREA, St., 1983 – Crustacea, Cladocera, Fauna RSR, Ed.Acad.,
Bucuresti, 1, 12:337p.
Coordonator de disciplină
Gradul didactic
Titlul ştiin ific
Semnătura
Margareta GRUDNICKI
Conferen iar
Doctor
Dostları ilə paylaş: |