Dicţionar geografic enciclopedic mondial volumul II (B) prof. Dr. Andrei c. Indrieş

Batti Malv. (batii malv). Insulă în Golful Bengal (Oceanul Indian), în grupul de insule Nicobar. Aparţine de India.

Battipaglia. (batipalia). Oraş situat în VSV Italiei peninsulare, la SE de oraşul Salerno.

Battle Creek. (betl cric). Localitate în S.U.A. (Michigan), la NE de oraşul Chicago şi la VSV de oraşul Detroit.

Battleford. (betlford). Localitate aflată în Canada (Saskatchewan), pe râul Saskatchewan de Nord, la SE de oraşul Edmonton.

Battle Harbour. (betl harbăr). Localitate situată în SE Canadei (Provincia Newfoundland) la Marea Labrador.

Battonya. (botonio). Localitate în SE Ungariei (Békés), aproape de graniţa cu România.

Batu. 1. Insule indoneziene, la V de Sumatra. Suprafaţa ajunge la 1 199 kmp. 2. Vârf (4 321 m) în SE Podişului Etiopiei.

Batubrok. Vârf (2 240 m) în insula Borneo (Kalimantan), situat la graniţa cu Malaya (Malaysia), din Munţii Irian.

Batui. Localitate în Indonezia, situată în ENE insulei Sulawesi (Celebes), pe ţărmul Mării Maluku, spre insulele Banggai.

Batumi. (batumii). Oraş situat în Gruzia, capitala Republicii Autonome Adjaria, port la Marea Neagră. Populaţia sa numără circa 140 000 loc. Staţiune balneară.

Batur. Vârf (3 142 m) în NNE insulei Bali (Indonezia).

Batura Muztagh I (Hunza Kunji I). (batura mustag, hunza cungii). Vârf situat în Munţii Karakorum (NE Pakistanului). Altitudinea 7 785 m (al 30-lea vârf de pe glob). Este cel mai înalt pisc montan de pe glob care încă nu a fost escaladat.

Baturetno. Localitate în SSE insulei Java (Indonezia), la SV de oraşul Surabaja.

Baturino. Localitate situată în Siberia (Rusia), pe râul Ciulim (afluent al fluviului Obi), la N de oraşul Tomsk.

Baturité. Localitate în Brazilia, în NE ţării, la SSV de oraşul Fortaleza.

Batuša. (batuşa). Localitate în NE Serbiei, la SE de oraşul Smederovo.

Bátya. (batio). Localitate situată în Ungaria (Bács-Kiskun), la SV de oraşul Kalocsa, la E de Dunăre.

Bat Yam. (bat iam). Oraş în V Israelului central, în aglomeraţia Tel Aviv-Jaffa, cu circa 135 000 loc. Este staţiune balneară maritimă la Marea Mediterană.

Batyeckii. (batieţchii). Localitate în NV Rusiei, la NV de oraşul Novgorod şi de lacul Ilmen.

Batyk. (botic). Localitate situată în V Ungariei (Zala), pe râul Zala, la NE de oraşul Zalaegerszeg.

Batz. (baţ). Insulă în NV Franţei, la N de peninsula Bretagne.

Bau. Localitate în Sudan, în ENE ţării, la SE de oraşul Khartoum.

Baubau. Localitate în SV insulei Butung (Indonezia).

Baucau. Localitate aflată în NE insulei Timor (Indonezia).

Bauchi. (baucii). 1. Stat în NE Nigeriei centrale, în platoul omonim, cu 64 400 kmp şi 5 milioane loc. Centrul său administrativ este Bauchi. 2. Oraş în Podişul Bauchi. 3. Podiş în Nigeria.

Bauda. Râu în NE Poloniei, cu vărsare în Golful Vistula, la E de Canalul Elblagi.

Baudette. (băodet). Localitate situată în N S.U.A. (Minnesota), la graniţa cu Canada, la SE de oraşul canadian Winnipeg.

Bau de Vèze. (bo deo vez). Vârf (798 m) în SE Franţei, la E de Marseillle şi la NV de Toulon.

Baudh. (bod). Localitate în E Franţei, pe râul Mahanadi, la V de oraşul Cuttack.

Baudó. Localitate în Columbia, în V ţării, pe ţărmul Oceanului Pacific, la N de oraşul Cali.

Baudouinville. (boduinvil). Localitate în ESE R.D. Congo, pe ţărmul lacului Tanganyika, la SE de oraşul Kalemie.

Bauduen. (boduen). Localitate în SE Franţei, pe râul Verdon, la NE de oraşul Marseille.

Baugé. (boje). Localitate în NV Franţei, la NE de oraşul Angers şi la SV de oraşul Le Mans.

Bauld. (băold). Cap situat în NE insulei Newfoundland (Canada), în Oceanul Atlantic.

Baulmes. (bolms). Localitate în SV Elveţiei, la SV de lacul Neuchâtel şi la NV de oraşul Lausanne şi de lacul Geneva sau Léman.

Bauma. (boma). Localitate în NE Elveţiei, la NE de lacul şi oraşul Zürich, pe râul Töss.

Baumann. (băomen). Fiord în SV insulei canadiene Ellesmere.

Baume-les-Dames. (bom le dam). Localitate în E Franţei, pe Ron, la NE de oraşul Besançon.

Baumgarten. (baumgartăn). 1. Cartier al Vienei (Austria). 2. Localitate situată în SE Germaniei, la SV de oraşul Passau.

Baumgarten an der March. (baumgartăn an der marci). Oraş în ENE Austriei, la NE de Viena, aproape de graniţa cu Slovacia.

Baumgarten im Burgerland. (baumgartăn im burgherland). Oraş în E Austriei, la graniţa cu Ungaria, la SE de oraşul Eisenstadt.

Baunach. (baunac). Localitate situată în ESE Germaniei, pe Main, la NV de oraşul Bamberg.

Baunei. Localitate situată în E insulei Sardinia (Italia), pe ţărmul Mării Tireniene, la NV de localitatea Arbatax.

Baur. Insulă situată în cadrul insulelor Oyster, la S de oraşul Karachi (Pakistan), în Marea Arabiei.

Baures. Localitate în Bolivia, în ENE ţării, la NE de oraşul La Paz.

Baursberg. Înălţime (92 m) lângă oraşul Hamburg (Germania).

Baurú. Oraş în SE Braziliei (São Paulo), la NV de oraşul São Paulo, cu circa 200 000 loc.

Bauta. Localitate în NV Cubei, la V de capitala Havana.

Baús. Localitate situată în SV Braziliei (Podişul Mato Grosso).

Bauska. Localitate în Letonia, la S de Riga, la graniţa cu Lituania.

Bautzen. (bauţăn). Oraş situat în E Germaniei (Saxonia), pe râul Spree. Populaţia numără circa 55 000 loc. Centru industrial dar şi istoric (Napoleon a învins armatele ruso-prusiene, în mai 1813).

Bauvin. (boven). Localitate situată în NE Franţei, la SV de oraşul Lille.

Bauxite. (boxit). Localitate situată în S.U.A. (Arkansas), la SV de oraşul Little Rock.

Bauya. Localitate în V statului Sierra Leone, la SE de oraşul Freetown.

Bavanište. (bavanişte). Localitate în NE Serbiei.

Bavans. (bavan). Localitate în E Franţei, pe râul Doubs, la jumătatea distanţei dintre oraşele Besançon (la SV) şi Mulhouse (la NE).

Bavaria (Bayern). Land situat în SE Germaniei, având suprafaţa de 70 600 kmp, cu peste 11 milioane loc. Centrul administrativ este München. Oraşele principale sunt Augsburg, Bayreuth, Nürnberg, Regensburg şi Würtzburg.

Bavariei, Alpii. Culme muntoasă a Alpilor Nordici, în S Germaniei, între Lacul Constanţa (la V) şi Tirolul austriac (la E). Altitudinea maximă ajunge la 2 963 m (vf. Zugspitze). Ramura sa vestică o constituie Alpii Allgäu.

Bavay. (bavei). Localitate situată în NE Franţei, la SE de oraşul Valenciennes, aproape de graniţa cu Belgia.

Bavendorf. Localitate în S Germaniei, la V de oraşul Ravensburg şi la N de lacul Boden.

Baveno. Staţiune climaterică situată pe ţărmul lacului Maggiore (Italia).

Baviácora. Localitate situată în NV Mexicului, pe râul Soñora, la NE de oraşul Hermosillo.

Bavra. Localitate în VSV Indiei, la SE de oraşul Mumbai.

Bawdwin. (baudin). Localitate minieră (plumb) în partea central-estică a Myanmarului (Asia).

Bawean. Insulă (Indonezia), la N de insula Java. Are suprafaţa de 199 kmp.

Bay (Lake of Bays). (lec of beis). Lac în Canada, la V de Ottawa şi la E de Golful Georgian (Lacul Huron).

Bayamo. Oraş în E Cubei (Oriente), creat în anul 1513, cu circa 120 000 loc.

Bayamón. Centru industrial (materiale de construcţii) situat în NV insulei Puerto Rico.

Bayan. Oraş în insula indoneziană Lombok (Sondele Mici).

Bayana. Localitate în India, la SSE de New Delhi.

Bayan Obo. Localitate în N Chinei, la N de Munţii Jin şi de oraşul Baotou.

Bayazit. Cartier al oraşului Istanbul (Turcia).

Baybay. (bai bai). Localitate situată în Filipine, în SV insulei Leyte.

Bayboro. Localitate situată în S.U.A. (Carolina de Nord), pe ţărmul Oceanului Atlantic, la S de oraşul Norfolk.

Bayburt. Localitate în NE Turciei, pe râul Goru şi la SE de oraşul Trabzon.

Bay City. (bei sitii). 1. Localitate în S.U.A. (Michigan), pe ţărmul golfului Saginaw (Lacul Huron), la NV de oraşul Detroit. 2. Localitate în S.U.A. (Texas), pe ţărmul Golfului Mexic, la gura de vărsare a râului Colorado, la SV de Houston.

Bayda. Localitate în Yemen, la SE de oraşul Sanaa.

Baydhabo. Localitate în Somalia, la NV de capitală, Mogadiscio.

Bayenthal. Cartier al oraşului Köln (Germania).

Bayeux. (baieo). Localitate în NV Franţei, la NV de Caen, aproape de ţărmul Mării Mânecii.

Bayfield. (beifild). Localitate în S.U.A. (Wisconsin), situată pe ţărmul lacului Superior, la E de oraşul Duluth.

Bayindir. Localitate în NNV Turciei asiatice, pe râul Filyos, la SE de oraşul Zonguldak.

Bayir. Localitate în Iordania, pe uedul cu acelaşi nume, la SE de Amman.

Bayona. Localitate în Spania, în NV ţării, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la SV de oraşul Vigo.

Bayonne. (baion). 1. Oraş situat în SV Franţei (Béarn), pe râul Adour. Populaţia numără circa 130 000 loc. 2. Cartier al oraşului New York (S.U.A.).

Bayovar. Localitate în NV statului Peru, la Oceanul Pacific.

Bayramiç. (bairamici). Localitate în NV Turciei asiatice, la V de oraşul Balikesir.

Bayramköy. (bairamcheoi). Localitate în centrul Turciei asiatice (Podişul Anatoliei), pe râul Kizil Irmak, la SE de Ankara.

Bayreuth. (bairoit). Oraş situat în V Germaniei Centrale (Bavaria), pe Main. Populaţia ajunge la circa 100 000 loc.

Bayrischzell. (bairişţel). Localitate situată în SE Germaniei, la SE de München şi la SV de oraşul Rosenheim, în Alpi.

Baytown. (beitaun). Localitate situată în S.U.A. (Texas), centru industrial (rafinărie de petrol) situat pe ţărmul golfului Mexic, la SE de Houston.

Baza. Localitate spaniolă, în SE ţării, pe râul Menor (afluent al Guadianei, care la rându-i este afluent al fluviului Guadalquivir).

Bázakerettye. (bazocheretie). Localitate situată în V Ungariei (Zala), la SV de oraşul Zalaegerszeg şi la NV de oraşul Nagykanizsa.

Bazar Diuzi. (bazar diuzii). Vârf în Munţii Caucaz (4 466 m altitudine).

Bazaruto. Insulă situată în SE Africii, aparţinând de Mozambic (se află în strâmtoarea Mozambic).

Bazas. Localitate în SV Franţei, la SE de oraşul Bordeaux.

Bazeilles. (bazei). Localitate în Franţa, în NE statului, pe râul Meuse, la SE de oraşul Charleville-Méziéres.

Bazhiqi. (bazichii). Localitate în ENE Albaniei, la NE de oraşul Tirana.

Baziaş. Localitate în SV României, la intrarea Dunării în ţară.

Bazin. v. Pezinok.

Bazinul Afican de Nord (Bazinul Nord-African). Bazin oceanic atlantic situat în NV Africii, cu adâncimea de peste 7 000 m.

Bazinul Americii de Nord (Bazinul Nord-American). Bazin suboceanic atlantic situat la E de America de Nord.

Bazinul Australiei de Sud. Bazin suboceanic situat în SSV Australiei, cu adâncimea maximă de 5 670 m.

Bazinul Balcanic. Bazin huilifer în centrul Bulgariei, la E de oraşul Gabrovo.

Bazinul Lacurilor. Bazin lacustru în V Mongoliei; principalul lac este Hara-Us-Nur.

Bazinul Londrei. Regiune mai joasă situată în jurul Londrei (Anglia-Marea Britanie).

Bazinul Mariţa. Bazin carbonifer (cărbune brun şi lignit) în partea central-sudică a Bulgariei; centrul principal este Dimitrovgrad.

Bazinul Pacificului de Sud. Bazin suboceanic situat în SE Oceanului Pacific.

Bazinul Roşu. Regiune depresionară în partea central-sudică a Chinei, pe stânga fluviului Changjiang; oraşul principal al regiunii este Chengdu (Cendu).

Bazita. (bozito). Localitate aflată în V Ungariei (Zala), la SV de oraşul Zalaegerszeg.

Bazja. (bazia). Localitate în Albania, pe râul Mati, la NE de Tirana.

Bazje Donje. (bazie donie). Localitate în Croaţia, la NE de localitatea Podravska Slatina.

Bazna. Comună în jud. Sibiu, cu circa 4 300 loc. Aici se exploatează gazele naturale. Este şi cu statut de staţiune balneoclimaterică cu ape minerale. Satele componente: Bazna, Boian, Velţ.

Bazsi. (bojii). Localitate în V Ungariei (Veszprém), la NV de oraşul Tapolca.

Bazzano. (baţano). Localitate în Italia, pe râul Panaro (afluent al fluviului Po), la NV de oraşul Bologna şi la SE de oraşul Modena.

Băbana. Comună în jud. Argeş, cu peste 3 000 loc. Satele componente sunt: Băbana, Băjăneşti, Ciobăneşti, Cotmeniţa, Groşi, Lupueni, Slătioarele.

Băbăiţa. Comună în jud. Teleorman, cu peste 7 300 loc. Satele componente: Băbăiţa, Clăniţa, Frăsinet, Merişani.

Băbeni. 1. Comună în jud. Sălaj, pe râul Someş, cu circa 2 500 loc. Aici se exploatează calcare. Satele sale componente: Băbeni, Ciocmani, Cliţ, Piroşa, Poieniţa. 2. Comună în jud. Vâlcea, cu circa 8 300 loc. Aici se exploatează ţiţei. Satele componente: Băbeni, Bonciu, Capu Dealului, Pădureţu, Români, Tătărani, Valea Mare.

Băbiciu. Comună în jud. Olt, în lunca Oltului, cu aproape 3 000 loc. Satele componente: Băbiciu.

Băcani. Comună în jud. Vaslui, pe râul Simila (afluent al Bârladului), cu aproape 3 000 loc. Satele componente sunt: Băcani, Băltăţeni, Drujeşti, Suseni, Vulpăşeni.

Băceşti. Comună în jud. Vaslui, pe râul Bârlad, cu peste 4 000 loc. Satele componente: Băceşti, Armăşeni, Băbuşa, Păltiniş, Ţibăneştii Buhlii, Vovrieşti.

Băcia. Comună în jud. Hunedoara, cu aproape 2 000 loc. Satele componente sunt: Băcia, Petreni, Tâmpa, Totia.

Bădeuţi. Denumirea până în 1976 a comunei Emil Bodnăraş. S-a redat numele vechi. Satele componente: Bădeuţi, Gara, Iaslovăţ, Lunca, Milişăuţi.

Băgaciu. Comună în jud. Mureş, cu aproape 2 400 loc. Se execută exploatarea gazelor naturale (satul Delenii). Satele componente: Băgaciu, Delenii.

Băiceni. Sat în comuna Cucuteni (jud. Iaşi). Aici s-a descoperit un tezaur geto-dacic (sec. IV î.e.n.).

Băicoi. Oraş în jud. Prahova, pe râul Dâmbu, afluent al Teleajenului, cu circa 20 000 loc. A devenit oraş în anul 1948. Satele componente: Dâmbu, Lilieşti, Schela, Tufeni, Ţintea.

Băiculeşti. Comună în jud. Argeş, pe râul Argeş. Populaţia este de circa 7 000 loc. Conserve de legume şi fructe. Sunt şi trei microhidrocentrale. Aici se află şi biserica mănăstirii Tutana (sec. XVI). Satele componente sunt: Băiculeşti, Alunişu, Anghineşti, Argeşani, Măniceşti, Stejari, Tutana, Valea Brazilor, Valea lui Enache, Zigoreni.

Băile Borşa. v. Borşa.

Băile Felix. Staţiune balneoclimaterică internaţională, situată în NV României, la 9 km SE de Oradea (jud. Bihor). Aici sunt izvoare cu ape minerale termale (20-48^oC), bicarbonatate, sulfatate, calcice, sodice, uşor radioactive, indicate în tratamentul afecţiunilor neurologice, ginecologice, reumatismale.

Băile Govora. Oraş în jud. Vâlcea, pe râul Hinţa, afluent al Govorei. Peste 3 000 loc. Constituie staţiune balneo-climaterică permanentă, cu ape minerale clorosodice, iodurate, bromurate, magneziene, sulfuroase (descoperite în anul 1860). A devenit oraş în 1930. Satele componente sunt: Curăturile, Gătejeşti, Prajila.

Băile Herculane. Oraş în jud. Caraş-Severin, pe râul Cerna, cu peste 6 000 loc. Este staţiune balneoclimaterică permanentă cu ape termale (55^oC). Este cea mai veche staţiune balneoclimaterică din ţară, atestată din anul 153 î.e.n., sub denumirea de Ad aquas Herculis sacras. Satele componente: Pecinişca.

Băile 1 Mai (Băile Episcopeşti). Staţiune balneoclimaterică în NV României, la 8 km SE de Oradea (jud. Bihor). Aici sunt izvoare minerale termale (20-49^oC). Aici se află Lacul Peţea (rezervaţie naturală, 4 ha), cu temperatura constantă de 30^oC.

Băile Olăneşti. Oraş în jud. Vâlcea, pe râul Olăneşti, afluent al Oltului. Oraşul are circa 5 000 loc. Este atestat din anul 1527 şi declarat oraş în anul 1950. Este staţiune balneoclimaterică cu ape minerale. Satele componente sunt: Cheia, Comanca, Gurguiata, Livadia, Mosoroasa, Pietrişu, Tisa.

Băile Tuşnad. Oraş în jud. Harghita, pe Olt, în S Depresiunii Ciuc, cu peste 2 000 loc. Constituie staţiune balneoclimaterică, cu ape minerale. De aici se poate ajunge la lacul vulcanic "Sf. Ana" şi tinovul Mohoş. A fost menţionat documentar în 1421 şi declarat oraş în 1968 (până în acest an s-a numit Tuşnad-Băi). Satele componente: Carpituş.

Băileşti. 1. Câmpia Băileştilor. Câmpie în partea central-sudică a Olteniei, între Jiu şi Dunăre, limitată de Platforma Strehaia (la N), de Câmpia Blahniţei (la NV) şi străbătută de Desnăţui. Altitudinile descresc de la 200 m (în N) la 15-20 m (în S). 2. Oraş în jud. Dolj, în cadrul câmpiei cu acelaşi nume, având aproape 25 000 loc. Este atestat din 1536 sub denumirea de Băiuleşti. A fost declarat oraş în 1921. Satele componente Balasan.

Băişoara. Comună în jud. Cluj, cu circa 2 700 loc. Aici sunt ruinele cetăţii Lita (din sec. XIII). Satele componente: Băişoara, Frăsinet, Moara de Pădure, Muntele Băişorii, Muntele Bocului, Muntele Cacovei, Muntele Filii, Muntele Săcelului, Săcel.

Băiţa. Comună în jud. Hunedoara, cu circa 5 000 loc. Aici se exploatează minereuri complexe şi auro-argentifere (la Hărţăgani, Câinelu de Sus, Crăciuneşti). Satele componente sunt: Băiţa, Barbura, Câinelu de Sus, Crăciuneşti, Fizeş, Hărţăgani, Lunca, Ormindea, Peştera, Sălişte, Trestia.

Băiţa de Sub Codru. Comună în jud. Maramureş, cu peste 2 700 loc. Satele componente: Băiţa de Sub Codru, Odeşti, Urmeniş.

Băiuţ. Comună în jud. Maramureş, pe râul Lăpuş, cu circa 3 500 loc. Aici se exploatează minereuri complexe. Satele componente sunt: Băiuţ, Poiana Botizii, Strâmbu-Băiuţ.

Băla. Comună în jud. Mureş, cu peste 1 100 loc. Satele componente: Băla, Ercea.

Bălan. 1. Oraş în jud. Harghita, pe Olt, cu circa 15 000 loc. Aici s-a exploatat pirită cupriferă. A fost declarat oraş în anul 1967. Nu are sate componente. 2. Comună în jud. Sălaj, pe Almaş, cu circa 4 500 loc. Aici sunt două biserici de lemn. Satele componente: Bălan, Chechiş, Chendrea, Gâlpâia, Gâlgău Almaşului.

Bălăbăneşti. Comună în jud. Galaţi, cu peste 4 000 loc. Satele componente: Bălăbăneşti, Bursucani, Cruceanu, Lungeşti, Rădeşti, Zimbru.

Bălăceanu. Comună în jud. Buzău, cu aproape 2 000 loc. Satele componente: Bălăceanu.

Bălăciţa. Comună în jud. Mehedinţi, cu peste 4 000 loc. Satele componente: Bălăciţa, Dobra, Gvardiniţa.

Bălăneşti. Comună în jud. Gorj, pe râul Amaradia, cu circa 2 600 loc. Satele componente: Bălăneşti, Blidari, Cânepeşti, Glodeni, Ohaba, Voiteştii din Deal, Voiteştii din Vale.

Bălăşeşti. Comună în jud. Galaţi, cu peste 2 600 loc. Satele componente: Bălăşeşti, Ciureşti, Ciureştii Noi, Pupezeni.

Bălătău. Lac de baraj natural în apropiere de Dărmăneşti (jud. Bacău), pe pârâul Izvoru Negru, afluent al Uzului. Lacul s-a format prin surparea şi alunecarea (în 1883) versantului drept al văii. Suprafaţa este de 7 ha iar adâncimea maximă 3,7 m.

Bălăuşeri. Comună în jud. Mureş, cu peste 5 200 loc. Satele componente sunt: Bălăuşeri, Agrişteu, Chendu, Dumitreni, Filitelnic, Senereuş.

Bălcăuţi. Comună în jud. Suceava, cu peste 3 200 loc. Satele componente: Bălcăuţi, Gropeni, Negostina.

Bălceşti. Comună în jud. Vâlcea, pe Olteţ, cu aproape 6 000 loc. Satele componente sunt: Bălceşti, Beneşti, Chirculeşti, Cârlogani, Goruneşti, Irimeşti, Otetelişu, Preoteşti, Satu Poieni.

Băleni. 1. Comună în jud. Dâmboviţa, cu peste 8 000 loc. Satele componente: Băleni-Români (centrul de comună), Băleni-Sârbi. 2. Comună în jud. Galaţi, cu circa 3 000 loc. Satele componente: Băleni.

Băleşti. 1. Comună în jud. Gorj, cu circa 7 400 loc. Satele componente: Băleşti, Ceauru, Corneşti, Găvăneşti, Rasova, Stolojani, Tălpăşeşti, Tămăşeşti, Voinigeşti. 2. Comună în jud. Vrancea, cu aproximativ 2 400 loc. Satele componente: Băleşti.

Bălgrad (Bălgărad). v. Alba Iulia.

Bălileşti. Comună în jud. Argeş, pe Bratia, cu aproape 4 900 loc. Satele componente: Bălileşti, Băjeşti, Goleşti, Poieniţa, Priboaia, Ulita, Valea Mare-Bratia.

Bălnaca. Localitate pe Valea Crişului Repede, în defileu, unde s-a exploatat bauxită.

Băltăreţu. Vânt local, cald şi umed, care suflă din primăvară până în toamnă dinspre S (mai ales în SE ţării) în regiunea bălţilor Dunării.

Bălteni. Comună în jud. Vaslui, cu peste 1 500 loc. Satele componente: Bălteni, Bălteni-Deal, Chetreşti.

Bălţaţi. Comună în jud. Iaşi, cu aproape 4 900 loc. Satele componente: Bălţaţi, Cotârgaci, Filiaşi, Mădârjeşti, Podişu, Sârca, Valea Oilor.

Bălţăteşti. Comună în jud. Neamţ, cu aproape 7 000 loc. Constituie staţiune balneoclimaterică cu ape minerale. Satele componente sunt: Bălţăteşti, Ghindăoani, Valea Arini, Valea Seacă.

Bălţeşti. Comună în jud. Prahova, cu peste 3 700 loc. Se execută exploatarea ţiţeiului (la Podenii Vechi). Satele componente: Bălţeşti, Izeşti, Podenii Vechi.

Bălţi. Oraş în Republica Moldova, pe Răut; populaţia numără 160 000 loc. A fost întemeiată în secolul XV şi a devenit oraş în 1818. Denumirea rusă: Belcy.

Băluşeni. Comună în jud. Botoşani, cu aproape 5 500 loc. Satele componente: Băluşeni, Băluşenii Noi, Buzeni, Coşuleni, Draxini, Zăiceşti.

Băneasa. 1. Lac antropogen, de baraj, pe Valea Colentinei, la N de Bucureşti cu suprafaţa de 0,45 kmp (din care 0,40 kmp asanat). Este loc de agrement şi bază pentru sporturi nautice. 2. Comună în jud. Constanţa, cu peste 5 500 loc. Satele componente: Băneasa, Făurei, Negureni, Tudor Vladimirescu, Valea Ţapului 3. Comună în jud. Galaţi, cu aproape 2 500 loc. Satele componente: Băneasa, Roşcani. 4. Comună în jud. Giurgiu, cu circa 6 500 loc. Satele componente sunt: Băneasa, Frasinu, Pietrele, Sfântu Gheorghe. 5. Aeroport al capitalei, pentru cursele interne.