Depozit conform de deseuri Bacau si facilitatile conexe in cadrul proiectului ispa – „Managementul integrat al deseurilor in judetul Bacau”



Yüklə 0,82 Mb.
səhifə2/3
tarix27.03.2018
ölçüsü0,82 Mb.
#35124
1   2   3
particule rezultate din depozitarea materialelor cu risc de dezvoltare excesiva a prafului, deseurile vor fi umezite la descarcarea lor, folosind apa curata sau compactate imediat dupa descarcarea din vehicul si acoperite cu un material inert, (sol sau materiale de acoperire rezultate din deseuri de la constructii si demolari) cu o grosime suficienta.

Emisiile de la vehicule vor fi reduse prin folosirea urmatoarelor tehnici


de control:

  • revizia si intretinerea regulata a vehiculelor;

  • oprirea motoarelor atunci cand vehiculele nu sunt in functiune;

  • minimizarea deplasarilor vehiculelor pe amplasament,

  • intretinerea in stare corespunzatoare a cailor de rulare,

La statia de compostare:



  • se va respecta tehnologia de exploatare,

  • nu se va depasi suprafata zonei active,

  • se va asigura valorificare ritmica a compostului obtinut.


10.2. APA

10.2.1. Indicatorii de calitate ai apelor uzate deversate in emisar se vor incadra in valorile maxime admise, cuprinse in tabelul 10.2.

Tabelul nr. 10.2.

Nr. Crt.

Indicator

U.M

Valoare maxime admise

Metode de analiza

1.

pH

Unit. pH

6,5-8,5

SR ISO 10523/1997

2.

Reziduu filtrat la 1050C

mg/l

2000

STAS 6953/1981

SR EN 872:2005



3.

Fosfor total

mg/l

1




4.

Materii totale in suspensie

mg/l

35




5.

CCO-Cr

mgO2/l

125

SR ISO 6060:1996

Metoda 8000 HACH



6.

CBO5

mgO2/l

25

ISO 5815/2000

SR EN 1899-1/2003

SR EN 1899-2:2002


7.

Azot amoniacal

mg/l

2

ISO 7150-1/2001

8.

Azotati

mg/l

25

SR ISO 7890-1/2000

9.

Azotiti

mg/l

1




10

Azot total

mg/l

10

SR EN ISO 11905-1:2003

11.

Sulfati

mg/l

600




12

Sulfuri si hidrogen sulfurat

mg/l

0,5

SR ISO 13358:2000

Metoda 8131 HACH



13.

Cloruri

mg/l

500

ISO 9297/2001

14.

Substante extractibile

mg/l

20




15

Plumb




0,2

SR ISO 15586:2003

SR ISO 8288:2001



16.

Crom total

mg/l

1

Metoda 8131 HACH

SR ISO 15586:2003

SR EN 1233:2003


17

Cadmiu




0,2

SR ISO 15586:2003

SR ISO 8288:2001



18.

Cupru

mg/l

0,1




19.

Nichel

mg/l

0,5

SR ISO 6439/2001

SR ISO 8288:2001



20.

Fier total

mg/l

5,0




21.

Zinc

mg/l

0,5

SR 8662-2/1997

SR ISO 8288:2001



22

Detergenti




0,5

SR ISO 9297/2001


10.2.2. Se va efectua un screening privind substantele prioritare/prioritar periculoase, pentru apele uzate epurate din statia de epurare, precum si din toate forajele de observatie pentru apa subterana, de catre un laborator acreditat – termen: in maxim trei luni de la data emiterii autorizatiei.
10.3. SOL

Punctele de recoltare pentru analiza calitatii solului, amplasate pe fiecare latura a amplasamentului, mentionate in documentatie, vor fi marcate cu placute indicatoare si vor fi mentinute ca puncte de control pentru analiza calitatii solului.

Acestea vor fi numerotate astfel:

  • punct de recoltare SUD – punct S1,

  • punct de recoltare EST – punct S2,

  • punct de recoltare NORD – punct S3,

  • punct de recoltare VEST – punct S 4,



10.4. APA SUBTERANA

10.4.1.Forajele de monitorizare pentru analiza calitatii apei subterane, amplasate conform planului de situatie aferent documentatiei, vor fi marcate cu placute indicatoare si vor fi numerotate astfel:

  • punct de monitorizare nr.1 – F 1

  • punct de monitorizare nr.2 – F 2

  • punct de monitorizare nr.3 – F 3

  • punct de monitorizare nr.4 – F 4.


10.4.2. Valori de referinta privind influenta activitatii asupra calitatii apei subterane

In baza prevederilor HG nr.349/2005, apa subterana a fost analizata inainte de inceperea exploatarii depozitului conform Bacau, in patru foraje, conform buletinelor prezentate in Raportul de amplasament .Rezultatele analizelor vor constitui valori de referinta privind influenta activitatii asupra calitatii apei subterane.

Indicatorii de calitate ai apei subterane, recoltate din punctele nr.1, 2, 3 si 4, se vor compara cu valorile de referinta prezentate in tabelul 10.4.


Tabelul 10.4.



Nr.

Crt.


Indicatori de calitate

UM

Valori de referinta

Metode de analiza

PM1

PM2

PM3

PM4

F1.

pH

Unit.pH

6,74

7,2

7,12

6,91

SRISO 10523-97

F2.

CCOMn

mg O2/l

3,5

6,3

5,3

3,3




F3.

Azotiti

mg/l

0,212

0,192

1,631

0,007




F4.

Azotati

mg/l

90,53

67,44

125,2

206






10.5. MIROS
10.5.1.Surse potenţiale de mirosuri si masuri pentru diminuarea acestora sunt:

a) Emisia de biogaz - se vor lua masuri de minimizare a emisiilor de biogaz, prin aplicarea celor mai bune tehnici pentru:



  • Compactarea deseurilor,

  • Acoperirea zilnica a deseurilor cu straturi de pamant sau materiale inerte,

  • Instalarea de puturi de captare biogaz; puţurile se instalează atunci cand stratul de deşeuri in depozit a atins 4m şi se prelungesc pe măsură ce creşte stratul de deşeuri depuse. (Normativul de depozitare, pct. 3.5.2.1)

b) statia de compostare a deseurilor biodegradabile

c) Bazinele de stocare a levigatului si a concentratului de la statia de epurare,



d) Deseurile descarcate si depozitate, pana la acoperirea periodica cu strat de pamant –
10.5.2. la realizarea investitiei s-a respectat distanta minima de 1000 m fata de zona locuita, conform cerintelor HG nr.349/2005.
10.5.3. Conform Standardului National 12574/87 - Conditii de calitate pentru aerul din zonele protejate, se considera ca emisiile de substante puternic mirositoare depasesc concentratiile maxime admise atunci cand in zona de impact mirosul lor dezagreabil si persistent este sesizat olfactiv.
10.5.4. Se recomanda realizarea unei perdele vegetale in jurul depozitului, in zonele unde amplasamentul permite acest lucru, pentru reducerea impactului asupra mediului a activitatii de depozitare.
11.GESTIUNEA DEŞEURILOR si a substantelor chimice periculoase
11.1. Deseuri generate, colectate, stocate temporar


Sursa

Tip deseu

Cod deseu

Cantitate anuala estimata

(t/an)

Colectare, stocare temporara

Depozitul propriu-zis

levigat

19 07 03

23500

-colectare prin sistemul de drenaj

-pompare prin SP2 in rezervorul de egalizare, in vederea epurarii

Statia de sortare


Refuz de la sortare

19 12 12

1200

Container, in statia de sortare

Statia de compostare


Refuz de la compostare

19 05 02

2475

Container, in statia de compostare

Centrul de reciclare


Refuz de la dezmembrare


19 12 12




Grup de containere

Zona administrativa

Deseuri menajere

20 03 01

7,5

Pubele amplasate pe platforma betonata

Statia de epurare, cu osmoza inversa


Concentrat

Nota 1




Colectare si stocare in bazin impermeabilizat

Spalare roti autogunoiere

Deseuri de la desnisipator- separator de grasimi

19 08 02

400

  • materiile solide sunt transportate la depozit

  • uleiurile separate sunt colectate in recipiente metalice si stocate temporar in spatiu special amenajat

Activitatea de intretinere utilaje

Uleiuri uzate de motor

13 02 06

3

Colectare in recipiente metalice, stocate temporar in statiu special amenajat

Baterii cu plumb

16 06 01*




depozitare temporară în depozit utilaje pe platformă special amenajată

Intretinere spatii verzi

Deseuri verzi

20 02 01

2

Tratate in statia de compostare


11.2. GESTIONAREA DESEURILOR din activitatea proprie


Tip deseu

Cod deseu

Valorificare

Eliminare

Levigat

19 07 03




Epurare in statia de osmoza inversa

Refuz de la sortare

19 12 12

-

In depozit

Refuz de la compostare

19 05 02

-

In depozit

Refuz de la dezmembrare

19 12 12

-

Depozitare sau incinerare in functie de periculozitate

Deseuri menajere

20 03 01

-

In depozit

Concentrat

Nota 1

Nota 1

Nota 1

Deseuri de la desnisipator- separator de grasimi

19 08 02

-

Predare catre operator specializat

Uleiuri uzate de motor

13 02 06

-

Predare catre operator specializat

Baterii cu plumb

160601*

-

Predare catre operator specializat

Deseuri verzi

20 02 01

In statia de compostare




Nota 1:

  • Pe baza de analizǎ a concentratului de levigat rezultat în urma epurarii prin osmoza inversa, efectuate de laborator acreditat, operatorul trebuie sǎ facǎ încadrarea deseului, conform prevederilor din HG 856/2002 şi Ordinul 95/2005 , in termen maxim de trei luni de la inceperea exploatarii.

  • In functie de caracteristicile concentratului, se vor aplica urmatoarele variante:

  1. pentru deseu nepericulos: se trimite in corpul depozitului, cu conditia ca namolul sa aiba umiditate de maxim 65%,

  2. pentru deseu periculos: se preia prin vidanjare din rezervor si se preda catre operatori autorizati in eliminarea deseurilor periculoase sau se depune pe depozit.*

* Pentru eliminarea concentratului, considerat deseu, se vor avea in vedere:

  • În conformitate cu art. 6 din HG 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, agenţii economici care generează deşeuri au obligaţia codificării deşeurilor cu 6 cifre, în funcţie de activitatea generatoare. În acest scop, se vor efectua analize la concentratul rezultat, care vor stabili gradul de periculozitate, pe baza căruia se va face verificarea dacă deşeul se încadrează sau nu în prevederile articolului 8 din HG 856/2002.

  • Dacă deşeul este nepericulos, conform Ordinul MMGA nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor, capitolul4.2.2.1 Cerinţe de depozitare/Metode de depozitare: Deşeurile nepericuloase care nu provin din gospodării (ex. nămol) se depun pe depozitele de clasa b numai amestecate cu deşeuri menajere. Nămolul se depozitează amestecat cu deşeuri menajere în proporţie de 1:10.”

  • Dacă deşeul este periculos:

Conform Ordinului nr. 95/2005 Cap. 3.3. - Criterii pentru deşeurile periculoase care pot fi acceptate în depozite de deşeuri nepericulose : deşeurile periculoase stabile, nereactive, care au o comportare echivalentă cu cea a deşeurilor nepericuloase, pot fi acceptate în depozitele de deşeuri nepericuloase.

Conform HG nr. 349/2005 art. 7 – aliniatul 2, litera c)- În depozitele de deşeuri nepericuloase este permisă depozitarea deşeurilor periculoase stabile, nereactive, cum sunt cele solidificate, vitrificate, care la levigare au o comportare echivalentă cu cele nepericuloase şi care satisfac criteriile relevante de acceptare, depozitate în celule separate de deşeurile biodegradabile nepericuloase.



11.3. Gestiunea substantelor chimice periculoase
11.3.1.Precursori detinuti si utilizati in procesele tehnologice (statia de epurare a levigatului):

acid sulfuric



  • Legea nr. 263/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 360/2003 privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase

  • Legea nr. 186/2007 pentru modificarea si completarea OUG nr. 121/2006 si a Regulamentului din 26.03.2008 de aplicare a OUG 121/2006, privind regimul juridic al precursorilor de droguri;

Modul de gospodarire:



  • ambalare: - precursorii sunt ambalaţi in ambalaje originale in conformitate cu prevederile Legii nr. 186/2007 pentru modificarea si aprobarea O.U.G. nr. 121/2006 privind regimul juridic al precursorilor de droguri.

  • transport: - pentru precursori se face conform Legea nr. 186/2007 pentru modificarea si completarea OUG nr. 121/2006 si a Regulamentului din 26.03.2008 de aplicare a OUG nr. 121/2006, privind regimul juridic al precursorilor de droguri.

  • folosire: acidul sulfuric se va utiliza numai in scopul declarat , conform specificatiilor din Fisa tehnica de securitate si instructiunilor de lucru.


11.3.2. Motorina

Se va stoca in recipiente metalice, etanse, etichetate corespunzator, amplasate pe platforma betonata.

Se va manipula conform prescriptiilor din Fisa tehnica de securitate.

12. OPERAREA DEPOZITULUI SI A FACILITATILOR CONEXE
12.1. Registrul de functionare

Titularul activitatii va controla ca activitatea de depozitarea a deseurilor sa respecte conditiile impuse prin prezenta autorizatie integrata de mediu si va initia investigatii si actiuni de remediere in cazul unor neconformitati cu prevederile acesteia.



Toate documentele si informatiile referitoare la activitatea desfasurata in cadrul unui depozit de deseuri (de la faza de proiectare si pana la reconstructia ecologica) vor fi sistematizate in cadrul unui document numit Registrul de functionare a depozitului. Documentele registrului se realizeaza pe suport de hartie si electronic si se completeaza in timp. Acesta trebuie sa cuprinda:

  1. documentele de aprobare: se refera la documentele care au stat la baza obtinerii tuturor autorizatiilor si aprobarilor pentru Depozitul conform Bacau;

  2. planul organizatoric: va contine numele persoanelor si responsabilitatile acestora, pentru toate activitatile de pe amplasament; se actualizeaza ori de cate ori este cazul;

  3. instructiunile de functionare:

  • se vor intocmi pana la punerea in functiune, pentru toate activitatile de pe amplasament;

  • se aplica permanent si se afiseaza la loc vizibil;

  1. manualul de functionare: va cuprinde masurile de functionare in conditii normale a activitatii, precum si masurile necesare in caz de functionare anormala; se coreleaza cu Instructiunile de functionare si cu Planul de interventie; cuprind sarcini si domenii de responsabilitate pentru personalul relevant; va cuprinde, de asemenea, proceduri si masuri de control si intretinere, monitorizare, fluxul documentelor si al informatiilor.

  2. Jurnalul de functionare: va contine datele importante pentru functionarea zilnica a activitatii, in special:

  • date despre deseurile preluate,

  • confirmarea de primire la receptia deseurilor,

  • cazurile de refuz a deseurilor la depozitare, cu date concrete privind cauze si masuri luate,

  • controale (proprii sau ale autoritatilor),

  • disfunctionalitati (dupa caz),

  • programul de functionare,

  • rezultatele monitorizarilor (dupa caz).

Se realizeaza in forma electronica si va fi asigurat impotriva accesului neautorizat; va fi controlat periodic de conducatorul depozitului, pana la sfarsitul perioadei de monitorizare post-inchidere.

  1. Planul de interventie: va cuprinde masurile de interventie, in cazuri de incendii si accidente, pe tipuri de incidente, precum si responsabilitatile pe persoane; se va intocmi in colaborare cu autoritatile locale (ISUJ, ARPM, GNM, ABA Siret, DSP), va fi cunoscut de toti angajatii si se va afisa la loc vizibil, pe puncte de lucru, dupa caz.

  2. Planul de functionare / de depozitare: va cupride date referitoare la:

- procedura de acceptare si control al deseurilor,

  • modul de depozitare, impartirea celulelor de depozitare in zone de max.2500 mp,

  • gestionarea levigatului,

  • gestionarea gazului de depozit,

  • gestionarea apei pluviale si a apei menajere.

  1. Planul starii de fapt: se realizeaza dupa umplerea fiecarei celule si se inainteaza catre ARPM Bacau in maxim 1 luna dupa incheierea umplerii celulei 1.


12.2. Lista de deseuri acceptate la depozitare

In depozitele de deseuri nepericuloase este permisa, conform Ordinului nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare si procedurilor preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare si lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri, depozitarea urmatoarelor deseuri:



  • deseuri municipale si asimilabile din comert, industrie, institutii, inclusiv fractiuni colectate separat;

  • deseuri nepericuloase, care indeplinesc criteriile de acceptare stabilite prin Anexa nr. 3 la HG nr. 349/2005. Acceptarea deseurilor se bazeaza pe: listele de deseuri acceptate, definite dupa natura si origine; caracteristicile deseurilor, determinate prin metode de analiza standardizate. Criteriul preliminar de acceptare a deseurilor in clasa de depozitare a deseurilor nepericuloase, bazat pe caracteristicile deseurilor, adoptat in prezenta autorizatie: deseul nu trebuie sa contina constituientii periculosi prevazuti in Anexele 1D si sa nu aiba proprietatile periculoase prevazute in Anexa 1E la Legea nr. 27/2007 care modifica Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea si modificarea OUG nr. 78/2000 privind regimul deseurilor;

Tipurile de deseuri acceptate la depozitare in Depozitul conform Bacau sunt prezentate in tabelul din anexa nr.1 la prezenta autorizatie.

12.3. Procedura de acceptare a deseurilor la depozitare


  • Criteriile care trebuie indeplinite de deseuri pentru a fi acceptate la depozitare pe fiecare clasa de depozit sunt stabilite prin Ordinul nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare si procedurilor preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare si lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri, si se revizuiesc in functie de modificarea conditiilor tehnico-economice.

Se interzice amestecarea deseurilor in scopul de a satisface criteriile de acceptare.

  • Criteriile de acceptare a deseurilor intr-o clasa de depozite, bazate pe caracteristicile deseurilor, se vor referi la:

-compozitia fizico-chimica;

-continutul de materie organica;

-biodegradabilitatea compusilor organici din deseuri;

-concentratia compusilor potential periculosi /toxici in relatie cu criteriile enuntate anterior;

-levigabilitatea compusilor potential periculosi/toxici in relatie cu criteriile enuntate anterior;

-proprietati ecotoxicologice ale deseurilorale deseurilor si ale levigatului rezultat.



  • Deseurile primite in depozitul conform Bacau trebuie sa se regaseasca in Lista de deseuri din prezenta autorizatie.

  • Deseurile acceptate la depozitare trebuie sa fie livrate numai de transportatori autorizati si insotite de documentele necesare;

  • Documentele care insotesc un transport de deseuri vor cuprinde cel putin urmatoarele informatii:

    • Tip (denumire si cod),

    • Sursa de provenienta si cantitatea,

    • trebuie sa respecte HG 1061/2008.

  • Procedura de acceptare la depozitare:

  • verificarea documentele de insotire a transportului de deseuri,

  • inspectia vizuala, cand se verifica starea de agregare si conformarea cu documentele de insotire,

  • cantarirea,

  • inregistrarea in Jurnalul de functionare a rezultatelor controlului de receptie,

  • daca sunt respectate toate cerintele de acceptare, operatorul dirijeaza transportul de deseuri catre zona de sortare, depozitare sau compostare, dupa caz,

  • daca deseurile nu sunt acceptate la depozitare, operatorul informeaza conducatorul depozitului; pana la stabilirea masurilor care trebuie luate, autogunoiera cu deseuri stationeaza in zona de securitate,

  • daca deseurile nu corespund cu documentele insotitoare, insa ele se incadreaza in criteriile de acceptare si sunt acceptate la depozitare, acest lucru de consemneaza in Jurnalul de functionare,

  • inregistrarea deseurilor acceptate se face conform formularului de inregistrare a transportului; se intocmesc doua exemplare, unul pentru transportator su unul pentru operatorul depozitului.


12.4. Cerinte privind depozitarea deseurilor-operarea depozitului

a)cerinte privind primul strat de deseuri depozitate:

- Primul strat de deseuri depozitate deasupra stratului de drenaj va avea 1 metru grosime si se va depune cu atentie, fara compactare si cu evitarea circulatiei excesive a mijloacelor de transport pe acesta;

- acest strat de deseuri de 1 m trebuie sa format din deseuri menajere cu granulozitate medie; nu se vor depune deseurile care pot penetra in sistemul de drenaj, colmatandu-l;

b) cerinte privind depozitarea

- depozitarea se va face in zone de depozitare zilnica cu lungimea de 25 m si latimea de 15 m, in straturi si se compacteaza imediat dupa descarcare; gradul de compactare optim va ajunge la 0,8-0,9 t/mc;

- in zona de lucru trebuie sa fie suficiente utilaje care sa asigure compactarea,

- descarcarea unui transport de deseuri trebuie sa fie supravegheata si controlata de persoane instruite in acest scop, dotate cu echipamente de protectie colorate, usor de recunoscut,

- Deseurile care pot ridica probleme din punct de vedere al stabilitatii se depun in amestec cu deseuri stabile,

- namolul se depoziteaza amestecat cu deseuri menajere in proportie de 1:10, namolul avand o umiditate de maxim 65%,

- deseurile compactate se acopera zilnic; drept material pentru acoperire se pot utiliza deseuri solide minerale cum ar fi sol, deseuri din constructii si demolari, cenusa, compost; deseurile prafoase nu pot fi utilizate; stratul de acoperire va avea grosimea de minim 10 cm.
Dupa umplerea completa a celulei 1 si nivelarea ei, se trece imediat la acoperirea provizorie. Aceasta consta in aplicarea unui strat de pamant cu grosimea de 30-50 cm, pe care se planteaza gazon. Acoperirea provizorie va fi de 3-5 ani in functie de tasari.
12.5. Sortarea deseurilor

deseurile colectate selectiv sunt sortate pe fractiuni (hartie, carton, PET, plastic, aluminiu), apoi se baloteaza si se livreaza la reciclatori; refuzul de la sortare se transporta in depozit,


12.6. Compostarea deseurilor verzi

Deseurile verzi sunt tocate, se dispun in brazde pentru a fermenta; periodic brazdele sunt intoarse cu incarcatorul frontal; fermentarea dureaza cca.12 saptamani; cand se incheie procesul de fermentare, materialul este transportat in padocuri si lasat la maturare; compostul se cerne si se livreaza la beneficiar; refuzul de la cernere se dispune in brazdele de la fermentare; deseurile care nu sunt biodegradabile de trimit in depozit.


12.7. Operarea in centrul de reciclare

Se aduc deseuri menajere periculoase, cum ar fi baterii, cutii de vopsea, tuburi fluorerscente, etc. si deseuri voluminoase; deseurile periculoase sunt stocate in containere speciale apoi livrate catre operatori autorizati in vederea eliminarii; deseurile voluminoase se dezmembreaza si se recupereaza materialele reciclabile, iar refuzul este transportat in depozit.


12.8. Sisteme de siguranta si paza

- Se va mentine in stare corespunzatoare imprejmuirea amplasamentului.

- Se va asigra paza permanenta, iar portile se vor inchide in afara orelor de program.

- sistemul de control si de acces in depozit trebuie sa contina un program de masuri pentru a detecta si a descuraja aruncarea ilegala de deseuri in depozit.


13. INTERVENTIA RAPIDA/PREVENIREA SI MANAGEMENTUL SITUATIILOR DE URGENTA. SIGURANTA INSTALATIEI


  1. Activitatea nu se incadreaza in categoria obiectivelor cu risc, pentru care se aplica prevederile H.G. nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase.

  2. Activitatea legata de exploatarea depozitului se va desfasura in conformitate cu prevederile legale referitoare la normele de securitate si sanatate in munca si masurile pentru prevenirea si stingerea incendiilor .

  3. In caz de incidente/accidente se vor aplica prevederile Planului de interventie.

13.4. Titularul va lua masuri de prevenire a riscurilor producerii unor situatii de urgenta prin:

  • asigurarea stabilitatii masei de deseuri, prin executia digului de contur si exploatarea depozitului conform procedurilor stabilite la inceperea activitatii;

  • Interzicerea suprainaltarii depozitului peste inaltimea maxima de umplere prevazuta in documentatie;

  • interzicerea accesul persoanelor neautorizate in incinta depozitului;

  • asigurarea conditiilor de igiena la locul de munca;

  • luarea de masuri pentru eliminarea riscului de incendiu si explozii prin: instruiri, sisteme de avertizare asupra prezentei gazului de depozit, asigurarea rezervei intangibile de apa necesara pentru interventii, dotarea cu mijloace de stingere a incendiului, asigurarea echipamentelor de protectie;

  • angajarea personalului de specialitate (cadru tehnic PSI) si/sau incheierea de contracte de colaborare cu terti in vederea asigurarii prevenirii si stingerii incendiilor, conforn legislatiei in vigoare,

  • intocmirea planului de interventie in cazul producerii unor situatii de urgenta, care pot avea impact major asupra sanatatii populatiei si mediului inconjurator si respectarea masurilor cuprinse in acestea:

  • planul va lua in considerare scenarii de accidente si va stabili atat masuri de prevenire, cat si masuri de actiune in caz de producere accidente;

  • Planul va stabili mijloacele materiale necesare si persoanele responsabile,

  • Planul va mentiona fluxul informational in caz de accidente (notificare, informare, alarmare) si organizarea si condicerea actiunilor de interventie,

  • In plan se va specifica frecventa de revizuire/actualizare.


14. MONITORIZARE
Titularu activitatii este obligat sa instituie un sistem de automonitorizare a depozitului de deseuri si a activitatilor conexe desfasurate pe amplasament, pe intreaga perioada de exploatare, si sa suporte costurile acestuia.

Procedurile de control si monitorizare in faza de exploatare a depozitului cuprind:

  • automonitorizarea tehnologica,

  • automonitorizarea calitatii factorilor de mediu.



14.1. Automonitorizarea tehnologica

Monitoringul tehnologic are ca scop verificarea periodica a starii si functionarii amenajarilor din depozit in scopul reducerii riscurilor unor accidente, respectiv:


14.1.1. Verificarea permanentă a stării de funcţionare a tuturor componentelor depozitului si anume:

  • starea drumului de acces si a drumurilor din incinta;

  • starea impermeabilizarii in zonele de ancorare;

  • functionarea sistemelor de drenaj aferente depozitului de deseuri - apa freatica si levigat;

  • functionarea drenurilor de gaze din masa deseurilor, a sistemelor de captare, utilizarea lor in conditii de siguranta pentru personal si mediu;

  • starea stratului de acoperire in zonele unde nu se face depozitare curenta;

  • functionarea instalatiilor de evacuare a levigatului;

  • functionarea instalatiilor de epurare a levigatului;

  • functionarea canalizarii;

  • functionarea retelei de hidranti si asigurarea rezervei de apa,

  • functionarea sistemului de evacuare a apelor pluviale;


14.1.2. Urmărirea gradului de tasare şi stabilitatii depozitului:

  • comportarea taluzurilor si digurilor;

  • apariţia unor tasări diferenţiate si stabilirea masurilor de prevenire a lor;

  • aplicarea măsurilor de prevenire a pierderii stabilitatii - modul corect de depunere a straturilor de deseuri.



14.1.3. Monitorizarea cantităţii de deşeuri intrate

Deşeurile primite vor fi înregistrate automat în două exemplare pe un formular tipizat, conform, OM 757/2004, unul pentru transportatorul deşeurilor, altul pentru operatorul depozitului, centralizarea cantităţii de deşeuri pe coduri de deşeuri şi transportatori, făcându-se automat.


14.2. Monitorizarea calitatii factorilor de mediu in faza de exploatare a depozitului

Se va realiza prin respectarea urmatoarelor cerinte:


14.2.1. Sistemul de control si urmarire a calitatii factorilor de mediu trebuie sa cuprinda:
Datele meteorologice necesare pentru întocmirea balanţei apei:

Parametrii urmăriţi

Frecvenţa de monitorizare

Cantitatea de precipitaţii

zilnic

Temperatura minimă, maximă la ora 1500

zilnic

Direcţia şi viteza dominantă a vântului

zilnic

Evapotranspiraţia

zilnic

Umiditatea atmosferică, la ora 1500

zilnic



14.2.2. Controlul calitatii levigatului, a apei suterane, a gazului de depozit. Topografia depozitului.


Nr. crt.

Parametrii urmariti

Frecventa

1. Volum levigat

Lunar

2.

Compoziţie levigat din bazinul de colectare (MTS, CCOCr, CBO5, azot amoniacal, azotati, sulfuri, cloruri , metale grele: Cr, Cu, Ni, Zn, )

Trimestrial

3.

Conductivitate levigat

Anual




- nivelul apei subterane

- Principalii indicatori de calitate a apelor

subterane: pH, CCO-Cr, amoniu (NH4+), azotaţi (NO3-), azotiţi (NO2-), substanţe extractibile, fosfor total (P), reziduu fix, cupru, crom total, zinc - probe prelevate din forajele de monitorizare


La fiecare 6 luni

Frecvenţa în funcţie de viteza de curgere



4.

Posibile emisii de gaz si presiune atmosferica CH4, CO2, H2S, H2

Lunar




- Structura şi compoziţia depozitului

- Comportarea la tasare şi urmărirea nivelului depozitului



anual

anual



Nota: - urmarirea cantitatii si calitatii gazului de depozit se efectueaza pe sectiuni reprezentative ale depozitului ;

- titularul are obligatia raportarii la ARPM Bacau a rezultatelor masuratorilor precum si a planselor cu punctele de prelevare stabilite.


Titularul autorizatiei are obligatia sa monitorizeze nivelul emisiilor de poluanti din:

  • apa din bazinul de sedimentare in care sunt colectate apele pluviale si levigatul epurat (permeat)

in conditiile stabilite in Tabelul urmator:



Indicator

Frecventa

Metoda de analiza










pH

trimestrial

SR ISO 10523/1997

Materii totale in suspensie

trimestrial

STAS 6953/1981

SR EN 872:2005



Cloruri




ISO 9297/2001

Conductivitate




EN 27888/97

CBO5

trimestrial

ISO 5815/2000

SR EN 1899-1/2003

SR EN 1899-2:2002


CCO-Cr

trimestrial

SR ISO 6060:1996

Metoda 8000 HACH



Sulfuri şi hidrogen sulfurat

trimestrial

SR ISO 13358:2000

Metoda 8131 HACH



Reziduu filtrat la 1050C

trimestrial

STAS 9187/1984

Amoniu

trimestrial

ISO 7150-1/2001

Azotati

trimestrial

SR ISO 7890-1/2000

Azot total

trimestrial

SR EN ISO 11905-1:2003

Fosfor total

trimestrial

STAS 6953/1981

SR EN ISO 6878:2005



Substante extractibile cu

solvenţi organici



trimestrial

Metoda UV

SR 7587-1996



Fenoli

trimestrial

ISO 6439/90

EN ISO14402/99



Detergenţi sintetici

trimestrial

SR ISO 9297/2001

Fier total

trimestrial

SR 13315/1996

Zinc

trimestrial

SR 8662-2/1997

SR ISO 8288:2001



Cupru

trimestrial

SR ISO 7875 -1/1996

SR ISO 8288:2001

SR ISO 8288:2001


Crom total

trimestrial

Metoda 8131 HACH

SR ISO 15586:2003

SR EN 1233:2003


Cadmiu

trimestrial

SR ISO 15586:2003

SR ISO 8288:2001



Nichel

trimestrial

SR ISO 6439/2001

SR ISO 8288:2001



Plumb

trimestrial

SR ISO 15586:2003

SR ISO 8288:2001





14.2.3. Apa subterana
Controlul calităţii apei subterane se realizează prin 4 foraje, amplasate amonte si aval de depozit, pe direcţia de curgere a panzei freatice, descrise la capitolul

Indicatorii care se analizeaza in probele de apa subterana prelevate sunt:




Nr. Crt.

Indicator

Frecventa

Metoda de analiza

1.

Conc. ioni H (pH)

semestrial

SRISO 10523-97

2.

CCO-Cr

semestrial

SR ISO 6060/96

3.

Amoniu

semestrial

STAS 7312/83 ISO 7150-1/2001

4.

Azotaţi

semestrial




5.

Azotiţi

semestrial




6.

Substanţe extractibile

semestrial




7.

Fosfor total P

semestrial




8.

Reziduu fix

semestrial

STAS 9187/84

9.

Cupru

semestrial

SR ISO 15586:2003

10.

Crom

semestrial

SR ISO 15586:2003

11.

Zinc

semestrial

SR ISO 8288-01

Se va mentine in parametrii masurati calitatea apei subterane la data intocmirii Raportului de amplasament.


14.2.4. Monitorizarea calitatii solului

Controlul calitatii solului se face in 4 puncte de prelevare specificate la capitolul 10.3.



Valori de referinta privind influenta activitatii asupra calitatii solului

Valorile analizelor solului din raza de actiune a depozitului conform, prezentate in Raportul de amplasament si efectruate in luna noiembrie 2010, vor constitui valori de referinta privind influenta activitatii asupra calitatii solului.

Calitatea solului, recoltat din punctele S1, S2, S3 si S4, se va analiza anual si se va raporta la valorile de referinta prezentate in tabelul urmator:




Punct de recoltare

Adancime

(cm)

Valori de referinta

pH

Materie organica

(%)

N-NO3

(ppm)

N-NH4

(ppm)


SO4

(mg/100 g sol)

S1

5

7,7

4,8

4,5

6,2

504

30

7,8

2,5

3,8

5,2

91

S2

5

7,8

2,5

3,1

4,6

38

30

7,9

1,7

3

5

48

S3

5

7,3

2,3

7,6

3,7

58

30

7,8

1,4

10

3,8

39

S4

5

5,3

5,3

5,5

18,7

602

30

7,5

7,5

3,3

4

39



14.3. Monitorizarea deseurilor generate din activitate
Prezenta autorizatie se aplica activitatilor de management al deseurilor de
la punctul de receptie pana la punctul de eliminare sau recuperare.
Deşeurile trimise în afara amplasamentului pentru recuperare sau eliminare trebuie transportate doar de o societate autorizată pentru astfel de activităţi. Deşeurile trebuie transportate doar de la amplasamentul activităţii la amplasamentul de recuperare/eliminare fără a afecta în sens negativ mediul şi în conformitate cu legislaţia şi protocoalele naţionale.

Evidenta gestiunii deseurilor generate pe amplasament, pentru fiecare tip de deseu, se va tine in scris, conform cerintelor GH nr.856/2002.

Pentru concentratul rezultat din statia de epurare levigat si ape uzate:


  • se va analiza calitatea acestuia in termen de trei luni de la punerea in functiune a depozitului ,

  • se vor pastra pe amplasament buletinele de analiza ,

  • se vor transmite catre ARPM Bacau, in termen de 30 de zile de la obtinerea rezultatelor analizelor:

  • rezultatele analizelor si clasificarea deseului,

  • modalitatile de eliminare.


14.4. Monitorizarea postanchidere a depozitului

Automonitorizarea calitatii factorilor de mediu in faza post inchidere se va realiza astfel:




Natura indicatorilor urmăriţi si modul de monitorizare/sondare

Frecvenţa

Datele meteorologice:

  • cantitatea de precipitati

  • temperatura min., max. la ora 1500

  • evapotranspiraţia




  • umiditatea atmosferică, la ora 1500

Zilnic, dar şi ca medie lunara Medie lunara;

Zilnic, dar şi ca valori lunare medii medie lunară


  • volum levigat

  • nivelul levigatului in corpul depozitului

  • compozitia levigatului (MTS, CCOCr, CBO5, azot amoniacal, azotati, sulfuri, cloruri , metale grele: Cr, Cu, Ni, Zn, )

La 6 luni

La 6 luni

La 6 luni


  • nivelul apei subterane

  • Principalii indicatori de calitate a apelor subterane: pH, CCO-Cr, amoniu (NH4+), azotaţi (NO3-), azotiţi (NO2-) , substanţe extractibile fosfor total (P), reziduu fix, cupru, crom total, zinc - probe prelevate din forajele de monitorizare situate in amonte si aval de depozit

La fiecare 6 luni

Frecvenţa în funcţie de viteza de curgere



Posibile emisii de gaz şi presiune atmosferică

CH4, CO2, H2S, H2



Semestrial

  • Structura şi compoziţia depozitului

  • Comportarea la tasare şi urmărirea nivelului depozitului

Citire anuală

Datele de monitorizare postachidere se evalueaza anual. La evaluarea anuala, datele masurate se evalueaza statistic.


14.5. Alte obligatii privind monitorizarea
14.5.1. Frecvenţa, metodele şi scopul monitorizării, prelevării şi analizelor, aşa cum sunt prevăzute în prezenta Autorizaţie, pot fi modificate doar cu acordul scris al ARPM Bacău după evaluarea rezultatelor testărilor.

14.5.2.Titularul autorizaţiei trebuie să asigure accesul sigur şi permanent la punctele de prelevare şi monitorizare.

14.5.3.Probele prelevate pentru determinarea indicatorilor, în vederea definirii nivelului de afectare a calităţii factorilor de mediu, vor fi analizate de laboratoare acreditate, cu exceptia calitatii apei freatice (pH, CCOMn, azotati, azotiti), pentru care puturile de observatie sunt dotate cu sistem de monitorizare on-line pentru indicatorii pH, CCOMn, azotati, azotiti.

14.5.4. Datele de monitorizare se evalueaza lunar si anual. La evaluarea anuala, datele masurate se evalueaza statistic.
15. MANAGEMENTUL INCHIDERII INSTALATIEI
Titularul autorizatiei, la atingerea capacitatii maxime de depozitare a celulei in exploatare, este obligat sa realizeze inchiderea acesteia, conform cerintelor Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor si sa prezinte la ARPM Bacău planul starii de fapt in maxim o luna dupa umplerea celulei.
Operatiile de inchidere vor avea la baza un plan de închidere, ce va avea toate avizele impuse de legislatia in vigoare.
Sistemul de impermeabilizare trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

  • Sa fie rezistent pe termen lung si etans fata de gazul de depozit,

  • Sa retina si sa asigure scurgerea apei din precipitatii,

  • Sa formeze o baza stabila si rezistenta pentru vegetatie,

  • Sa prezinte siguranta impotriva deteriorarilor provocate de eroziuni,

  • Sa fie rezistent la variatii mari de temperatura,

  • Sa impiedice inmultirea animalelor,

  • Sa fie circulabil,

  • Sa fie usor de intretinut.


Incadrarea in peisaj

- realizarea unei perdele vegetale de protectie, pe laturile amplasamentului care permit acest lucru,

- inierbarea cu plante ierboase si specii rezistente la poluanti a suprafetelor acoperite ale depozitului care au ajuns la cota finala, pentru refacerea structurii solului si a biocenozei,

- prin executarea lucrarilor tehnice de inchidere a depozitului, trebuie sa i se confere terenului incadrarea in peisajul zonei.


Monitorizarea post-inchidere a depozitului de deseuri

  • Titularul activitatii este responsabil de intretinerea, supravegherea, monitorizarea si
    controlul postinchidere ale depozitului, conform capitolului 14.4.

  • Perioada de monitorizare post inchidere este de 30 de ani;

  • Perioada de monitorizare postinchidere poate fi prelungita de ARPM Bacau, daca in cursul derularii programului de monitorizarese constata ca depozitul nu este stabil si poate prezenta riscuri pentru factorii de mediu si sanatatea populatiei.

  • Titularul activitatii este obligat sa raporteze anual la ARPM Bacău rezultatele activitatii de automonitorizare postinchidere.

  • Titularul activitatii este obligat sa anunte in mod operativ autoritatea competenta pentru protectia mediului privind producerea de efecte semnificative negative asupra mediului, relevante prin procedurile de control si sa respecte decizia autoritatii teritoriale pentru protectia mediului privind masurile de remediere impuse in perioada postinchidere.

Inchiderea depozitului de deseuri se realizeaza utilizand „Fondul pentru închiderea depozitului de deseuri si urmarirea acestuia postanchidere". Fondul constituit de operatorul depozitului, pana la un anumit moment de timp din durata de functionare a depozitului, poate fi utilizat pentru inchiderea partiala (a unei celule cu capacitatea epuizata).

Constituirea si utilizarea Fondul pentru închiderea depozitului de deseuri si urmarirea acestuia postanchidere se vor face cu respectarea prevederilor art.12 al H.G. nr.349/2005.
16. RAPORTARI
16.1. Prevederi generale

- titularul trebuie să păstreze pe amplasament documentele de mediu din care fac parte: autorizaţia integrată de mediu, documentele care au stat la baza eliberǎrii ei, rapoartele prezentate, RAM, registrul depozitului, registrul poluanţilor emişi şi transferaţi, registrul de evidenţa a managementului deşeurilor şi registrul cu datele de monitorizare.

- Documentele de mediu vor fi puse la dispoziţia autoritǎţii de mediu şi/ sau autoritǎţii de control (GNM, APM, ARPM) pentru verificǎri.

- Formatul tuturor registrelor cerute de prezenta autorizaţie trebuie să asigure înregistrarea tuturor datelor specifice necesare raportării. Registrele trebuie pǎstrate pe amplasament in forma scrisa si in forma electronica şi trebuie sǎ fie disponibile pentru inspecţie de cǎtre personalul cu drept de control al autoritǎţilor de specialitate, în orice moment.

- Titularul va transmite Agenţiei Regionale de Protecţie a Mediului Bacău raportările solicitate la datele stabilite.



- Frecvenţa şi scopul raportǎrilor prevǎzute în autorizaţie pot fi schimbate, amendate printr-un accept scris al Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Bacău.

- Titularul trebuie sǎ înregistreze toate incidentele care afecteazǎ exploatarea normalǎ a activitǎţii şi care pot crea un risc de mediu. Această înregistrare trebuie să includă detalii privind natura, extinderea şi impactul incidentului, precum şi circumstanţele care au dat naştere incidentului. Inregistrarea trebuie să includă toate măsurile corective luate asupra mediului şi evitarea reapariţiei incidentului.

- titularul trebuie notifice accidentul/incidentul la Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bacău şi G.N.M –Comisariatul judeţean Bacau şi să depună ulterior raportul privind incidentul. Orice efect negativ inregistrat prin programul de auto-monitoring se raporteaza catre autoritatea de mediu in maximum 12 ore.


-Titularul trebuie sǎ înregistreze toate reclamaţiile de mediu legate de exploatarea activitǎţii. Fiecare astfel de înregistrare trebuie sǎ ofere detalii privind data şi ora reclamaţiei, numele reclamantului şi informaţii cu privire la natura reclamaţiei, mǎsura luatǎ în cazul fiecarei reclamaţii. Titularul autorizaţiei trebuie sǎ depunǎ un raport la Agenţia Regionalǎ pentru Protecţia Mediului Bacău si la G.N.M –Comisariatul judeţean Bacau, în termen de zece zile de la primirea reclamaţiei, oferind detalii despre aceasta. Un rezumat privind numǎrul şi natura reclamaţiilor primite trebuie inclus în Raportul anual de mediu.
16.2. Raportarea datelor de monitorizare

- Titularul va raporta anual datele de monitorizare la: Agenţia Regionalǎ pentru Protecţia Mediului Bacău.

- Raportarea va cuprinde cel puţin următoarele:

- date privind operatorul: nume, sediu;

- date privind instalaţia la care se efectuează monitorizarea (pentru fiecare instalaţie monitorizată):



  • numele instalaţiei;

  • locaţia instalaţiei;

  • sursa de emisie;

  • condiţii de operare a instalaţiei în timpul efectuării măsurătorii;

  • instalaţii de reţinere a poluanţilor (dacă există) şi starea acesteia în momentul prelevarii probelor

- pentru fiecare poluant monitorizat:

  • tipul poluantului;

  • felul măsurătorii: continuu, momentan;

  • cine a efectuat prelevare şi măsurarea;

  • metoda de măsurare utilizată- descriere conceptuală;

  • condiţii de prelevare: locul prelevǎrii, condiţii meteorologice; metoda de prelevare; etc.

  • aparatura de măsurare utilizată (cu referire la avizarea metrologică);

  • rezultatul măsurătorii: valori măsurate, eroarea/incertitudinea de măsurare, valori prelucrate (formula, programul utilizat), comparaţie cu VLE (valori limită de emisie), conform cap. 10

- date privind corpul depozitului: volumul de deşeuri depozitat, tasarea corpului depozitului, deformări ale sistemelor de etanşare, măsuratori ale compoziţiei deşeurilor, etc.


Yüklə 0,82 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©www.genderi.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə